Istoria Bisericii Ortodoxe Romane

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Alte titluri publicate de același autor:


Mircea Pacurariu - Istoria Bisericii Ortodoxe Romane
Lucrarea teologică “Istoria Bisericii Ortodoxe Române” de Mircea Păcurariu, a apărut în anul 1972, la editura Eparhială, din Sibiu, pentru ca, mai apoi, alte ediÈ›ii ale lucrării, să fie publicate în anii 1980 È™i 1981, la editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, din BucureÈ™ti, în trei volume cartonate.
Lucrarea reprezintă una dintre cele mai importante È™i mai vaste studii în ceea ce priveÈ™te perioadele istorice marcante, care au clădit ceea ce astăzi se numeÈ™te Biserica Ortodoxă Română, astfel că, Mircea Păcurariu, face un studiu istoric de dimensiuni ample, în care vorbeÈ™te despre evoluÈ›ia neamului nostru È™i a religiei, totul fiind grupat în funcÈ›ie de secole È™i perioade istorice.
Lucrarea lui Mircea Păcurariu, a reprezentat un efort marcant, asta pentru că, în realizarea acestui vast proiect, marele profesor È™i academician, È™i-a scos la lumină toate cunoÈ™tinÈ›ele dobândite în peste 30 de ani de experiență, studiul acestuia, reprezentând piatra de temelie în ceea ce priveÈ™te disciplinele bisericeÈ™ti în România.
Printre alte edituri care au publicat lucrarea, putem aminti de editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992 È™i 2006, în format cartonat È™i broÈ™at, editura Andreiana, 2007, în format cartonat sau editura Dacia, 2002 È™i 2004, în format broÈ™at.
Mircea Păcurariu s-a născut la data de 30 iulie 1932, în satul RuÈ™i, din comuna hunedoreană Bretea, fiind un însemnat istoric, profesor universitar È™i preot român, cel care realizează de-a lungul timpului, un amplu proiect academic despre istoria Bisericii Ortodoxe Române, proiect care l-au ridicat la rangul de specialist în ceea ce priveÈ™te doctrina ortodoxă, pe plaiul românesc.
Mircea creÈ™te în localitatea natală, într-o familie de preoÈ›i, fiind atras de mic de viaÈ›a monahală, acesta continuându-È™i studiile în Deva, în cadrul “Liceului Decebal”, cursuri finalizate în anul 1951.
Mai târziu, intră la “Facultatea de Istorie” din cadrul “Universității din Cluj”, însă nu termină cursurile, mergând spre studiile teologice, pe care le finalizează în cadrul “Institutului Teologic Universitar” din Sibiu.
Din anul 1956, acesta aprofundează studiile teologice în cadrul “Institutului Teologic” din BucureÈ™ti, obÈ›inând în anul 1968, titlul de doctor, după ce susÈ›ine lucrarea de doctorat cu numele “Legăturile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania cu Èšara Românească È™i Moldova în secolele XVI-XVIII”.
Printre cele mai de seamă titluri publicate de marele teolog, putem aminti de “Începuturile Mitropoliei Transilvaniei”, 1980, “Istoria Bisericii româneÈ™ti din Transilvania, Banat, CriÈ™ana È™i MaramureÈ™ până în 1918”, 1992 sau “DicÈ›ionarul Teologilor Români”, 1996 È™i 2002.
Lucrarea teologică “Istoria Bisericii Ortodoxe Române” de Mircea Păcurariu reprezintă un document incontestabil pentru ceea ce înseamnă È™i va însemna pe viitor, clerul pe teritoriul românesc, astfel că tot acest proiect amplu realizat de autor, a ajuns să fie unul dintre cele mai de seamă proiecte ce intră în sfera religioasă din România.
Lucrarea prezintă mai multe subcapitole ce scot la lumină perioade istorice în evoluÈ›ia Bisericii Ortodoxe Române, astfel că, primele izvoare sunt cele din secolele II-VI, atunci când creÈ™tinismul românesc îÈ™i trăgea seva din originea apostolică, asta pentru că marile învățăminte din biblie, au fost prezentate de către apostoli, cei care au preluat învățămintele lui Iisus Hristos.
Toată această perioadă istorică, se întinde până la retragerea aureliană, continuând cu un alt subcapitol, din secolele al VII până în secolul al XIV-lea, atunci când viaÈ›a bisericească este organizată în mitropolii.
Subcapitolul în care intră secolele XIV È™i XVIII, face referire la organizarea canonică a Bisericii, dar È™i a vieÈ›ii monahale È™i artistice din aceste lăcaÈ™e de cult, din toate teritoriile istorice distincte acelei perioade.
Perioada cuprinsă între anii 1821 È™i 1918, pune accent pe independenÈ›a Bisericii È™i pe întregirea naÈ›ională, Biserica începând de pe atunci să prindă un statut autocefal, ceea ce se regăseÈ™te È™i astăzi.
Pe lângă toate aceste perioade de dezvoltare în cadrul Bisericii Ortodoxe, autorul realizează È™i o vastă prezentare fotografică a lăcaÈ™elor de cult dar È™i a ierarhilor sau a episcopilor din acea perioadă, lucrarea căpătând un aspect complex È™i demn de o lucrare referenÈ›ială pentru secolul al XX-lea.


sus