Mircea Vulcanescu - Ultimul cuvant

Mircea Vulcănescu, filosof, publicist, filolog È™i politician român, se naÈ™te la data de 3 martie 1904 în BucureÈ™ti È™i moare la doar 48 de ani, pe 28 octombrie. El începe să scrie poezii È™i eseuri încă din adolescență. Învață la liceul “Matei Basarab” din BucureÈ™ti vreme de doi ani, pentru ca mai apoi să îÈ™i continue studiile liceale la IaÈ™i, din cauza ocupaÈ›iei germane. După momentul Marii Uniri din 1 decembrie 1918, Vulcănescu, la doar 15 ani, făcea parte din grupurile de persoane ce È›ineau discursuri în PiaÈ›a Universității prin care îÈ™i manifesta bucuria de a fi trăit înfăptuirea unirii. După terminarea liceului îÈ™i ia licenÈ›a în domeniul Sociologiei sub îndrumarea profesorului Dimitrie Gusti în cadrul Facultății de Filosofie È™i Litere din BucureÈ™ti, precum È™i în Drept. Student fiind se numără printre liderii AsociaÈ›iei StudenÈ›ilor CreÈ™tini Români È™i publică mai multe articole în Buletinul ASCR. Pleacă în anul 1925 la Paris pentru face studii de specialitate în ȘtiinÈ›e economice È™i politice. Aici el participă la întâlnirile FederaÈ›iei franceze a AsociaÈ›iilor CreÈ™tine StudenÈ›eÈ™ti, la Cercul de studii religioase al studenÈ›imii române unde È™i susÈ›ine conferinÈ›e religioase. Se întoarce în È›ară È™i începe să publice articole religioase, politice, eseuri filosofice È™i colaborează cu diverse publicaÈ›ii: “Cuvântul”, “Realitatea ilustrată”, “Ideea creÈ™tină”, “Dacia” etc. Începând cu 1929 ocupă diverse funcÈ›ii politice în cadrul Ministerului de FinanÈ›e, apoi este director al Vămilor Statului, preÈ™edintele Casei Autonome a Fondului Apărării NaÈ›ionale. În 1941 este publicat în revista Dacia articolul “ Gânduri pentru jalea È™i nădejdea ceasului de acum. Cuvinte pentru fratele lăsat de-o parte”, un protest împotriva furtului Ardealului de Nord Vest. După aceste evenimente, Mircea Vulcănescu ocupă funcÈ›ia de subsecretar de stat în Ministerul de FinanÈ›e în cadrul guvernului mareÈ™alului Antonescu. În anul 1947 este condamnat la 8 ani de închisoare grea pentru crime de război È™i îi este confiscată întreaga avere. El face recurs È™i, în apărarea sa, va susÈ›ine un discurs în care încearcă să îÈ™i demonstreze nevinovăția È™i demontează rând pe rând fiecare acuzaÈ›ie care i-a fost adusă. Curtea de Apel din BucureÈ™ti îi respinge acest recurs È™i este condamnat definitiv la închisoare. Acolo el se va îmbolnăvi din cauza condiÈ›iilor grele la care este supus, îi este refuzat ajutorul de specialitate È™i la doar 48 de ani va muri, bolnav fiind de TBC.

În anul 1983, Virgil Ierunca va publica pentru prima dată lucrarea “Ultimul cuvânt” în revista “Ethos” la Paris, care reprezintă discursul pe care Mircea Vulcănescu l-a susÈ›inut în apărarea sa în faÈ›a CurÈ›ii de Apel, BucureÈ™ti. Este publicată apoi în È›ara noastră în anul 1990 de revista “Orizont” È™i apoi de către editura Humanitas în anul 1992. Editura Crater publică È™i ea acest roman mai târziu, în anul 2000. În cele aproximativ 200 de pagini găsim pledoariile lui Vulcănescu, adevărate lecÈ›ii de curaj È™i de iubire pentru È›ară. GăseÈ™ti cele două ediÈ›ii ale operei pe site-ul anticariatului nostru, Printre CărÈ›i. Intră acum pentru a achiziÈ›iona cartea dorită È™i dacă aceasta nu este disponibilă momentan, adaug-o în wishlist pentru a fi notificat atunci când revine în stocul nostru.