Maestrul satirii comice, Moliere (Jean Baptiste Poquelin) a luat naștere pe 15 ianuarie 1622 și a murit la 51 de ani, pe 17 februarie 1673.
Fiind fiul tapiÈ›erului regelui, acesta a avut o copilărie exigentă făcând doar È™coli de prestigiu È™i bineînÈ›eles, absolvindu-le cu note foarte mari. La 21 de înfiinÈ›ează compania teatrală ”L’illustre theatre” care falimentează după doar un an. Dupa această tragedie, a călătorit timp de 14 ani, luându-È™i numele de ”Moliere” de la denumirea unui mic sat francez.
A jucat la Louvre, unde a fost foarte admirat, acest capitol al vieÈ›ii dându-i încrederea de a se alia cu o asociaÈ›ie italiană ce juca comedia dell’arte.
Faimosul scriitor a avut un sfârÈ™it demn de aplauze: a murit pe scenă în timp ce juca propria piesă ”Bolnavul închipuit”.
Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numără: ”Mizantropul” (1667), ”Doctor fără voie” (1668), ”Avarul” (1669).
”Avarul” este o comedie satirică ce a avut premiera pe 9 septembrie 1668 la teatrul Palais-Royal din FranÈ›a. În È›ara noastră a apărut după aproape 300 de ani la Editura pentru Literatura (1962), Editura pentru Literatură Universală (1969) È™i în 2009 la editura Adevărul Holding, în colecÈ›ia ”Adevărul 100 de opere esenÈ›iale”.
Ideea piesei este simplă: un bărbat zgârcit îÈ™i ascunde comoara È™i îl obsedează gândul că ar putea-o pierde. Valere se preface că este slujitor pentru a fi mai aproape de Eliza, fata de care este îndrăgostit. Pentru ca tatăl fetei, avarul, să aibă încredere în el, Valere îl laudă È™i îl aprobă în toate deciziile pe care le ia. Băiatul cade pradă multor lovituri ale familiei din cauza faptului că nici un membru nu este de acord cu căsătoria celor doi. Pe alt plan, fratele Elizei , Cleante, este È™i el îndrăgostit È™i È™tiind comportamentul tatălui său, îÈ™i ajută sora. Încearcă să facă rost de bani de la cămătari pentru a-i face acesteia o nuntă pe ascuns, însă cum nu totul nu este ceea ce pare a fi, cămătarul s- a dovedit a fi tatăl lor. Toate acestea au loc sub o dramă comică în 5 acte, care îÈ›i dă senzaÈ›ia că eÈ™ti chiar tu implicat în conflictul lor.
Piesa de teatru a fost ecranizată de foarte multe ori, cel mai cunoscut film fiind în regia lui Jean Girault în 1980. La noi în È›ară piesa a fost jucată la teatrul Nottara È™i Teatrul NaÈ›ional din BucureÈ™ti avându-i în rolurile principale pe Tudorel Filimon È™i Eugen Cristea. La radio a fost transpusă sub regia lui Paul Stratilat în 1957.
Criticii de ieri È™i de azi au socotit piesa ca fiind o comoară preÈ›ioasă, considerându-l pe Moliere un maestru al tipologiilor È™i al comicului de situÈ›ie. Generearea conflictului în piesele sale întotdeauna are loc după ce relaÈ›ia cu personajele devine familială, iar rezolvarea acestora dă situaÈ›iei un iz comic inconfundabil. Nu totul însă a fost roz pentru acesta din cauza faptului că ironiza în mai multe piese clasa de vârf franceză, acesta nu a fost deloc apreciat la început dar cu timpul, cum vremurile se schimbă dar năravul ba, a avut un impact cultural de neimaginat.