Considerat a fi unul din cei mai mari maeÈ™tri ai comediei din întreaga lume, Moliere, pe numele său real Jean-Baptiste Poqueline, s-a născut la Paris în anul 1622 È™i a murit în acelaÈ™i loc, la vârsta de 51 de ani, în 1673.
ÎnclinaÈ›ia pentru teatru a avut-o încă din copilărie când împreună cu câÈ›iva prieteni a format o trupă de actori cu care a plecat în provincie pentru a juca. CreaÈ›iile sale au abordat diverse forme ale comediei, pornind de la stadiul de farsă rudimentară È™i ajungând la comediile de intrigă. Operele sale nu exprimă o anumită clasă socială sau o epocă, ci mai degrabă devin ecoul esenÈ›ei umane. Ce l-a făcut special este faptul că scria în versuri È™i în proză cu aceeaÈ™i uÈ™urință, lucru foarte rar pentru secolul XVII.
Specificul autorului este dat de conturarea limpede a caracterelor personajelor sale, provocând amuzamentul prin critica socială. Edificatoare în acest sens este celebra sa capodoperă “PreÈ›ioasele ridicole“, reprezentând prima lui încercare de a satiriza anumite maniere din acele vremuri. SfârÈ™itul său a fost unul epic: aflat pe scenă, în timp ce juca în “Bolnavul închipuit“, acesta se prăbuÈ™eÈ™te È™i moare la câteva ore. Din cauza faptului că era actor È™i legile acelor timpuri nu permiteau îngroparea într-un cimitir obiÈ™nuit, soÈ›ia sa a fost nevoită să îi facă acestuia funeraliile noaptea, în urma insistenÈ›elor la regele Ludovic al XIV-lea.
Opera “Tartuffe“, în titlu original “Le Tartuffe ou L’Imposteur“ a apărut în 1669 la editura Shaynez, la Paris. Este scrisă sub forma unei comedii în versuri în cinci acte È™i s-a jucat pentru prima dată în 1664 la Versailles. Scrierea a făcut subiectul celui mai mare scandal din cartea lui Moliere, fiind considerată violentă È™i suspendată imediat de către rege.
Orgon, tatăl Marianei, se opune în totalitate căsătoriei dintre fiica sa È™i tânărul Valere. Tatăl È™i-l doreÈ™te ca ginere pe hoÈ›ul Tartuffe, care pretinde despre sine că vorbeÈ™te cu divinitatea. SituaÈ›ia devine tensionată atunci când Orgon anunță că Mariane se va căsători cu Tartuffe, deÈ™i aceasta era logodită cu Valere. Familia fetei decide să-l prindă în capcană pe impostor, dorind să-l facă pe Tartuffe să-È™i mărturisească pasiunea pentru Elmire, mama Marianei. DeÈ™i Damis îl surprinde în timp ce o seduce pe femeie, tatăl se răzbună pe el È™i îl dă afară din casă.
Tragicul ia proporÈ›ii în momentul în care Orgon îÈ™i trece toate bunurile pe numele aÈ™a zisului prieten al său, aproape fiind dat afară din locuinÈ›a sa. Tartuffe este într-un final arestat, dovedindu-se a fi un criminal de cea mai joasă speță.
Moliere a aÈ™ezat într-un excelent echilibru elementele de satiră È™i pe cele grave, reuÈ™ind să depășească planul intrigii. Comedia a fost descrisă de marii critici ca fiind un pas absolut uimitor È™i curajos în arta comediei. DeÈ™i a fost interzisă de nenumărate rânduri, datorită grandorii cu care a fost scrisă, Tartuffe a devenit una din piesele cel mai frecvent jucată în Comedia Franceză.
În anul 1984 avea să se lanseze filmul regizat de Gerard Depardieu, în rolurile principale găsindu-i pe Francois Perier care îl joacă pe Orgon È™i pe însuÈ™i marele Gerard Depardieu, în rolul lui Tartuffe. Opera a avut parte È™i de două adaptări radiofonice în România, în 1956 È™i 2004.
Pe rafturile anticariatului nostru întâlnim comedia atât în română cât È™i în alte limbi, în mai multe ediÈ›ii: Editura pentru Literatură Universală (1969), Hachette (1922), Hatier (1929), Albatros (1987), Adevărul Holding (2009).