“La apa Vavilonului” de Monica Lovinescu este un volum de memorii construit pe baza jurnalelor pe care autoarea le-a È›inut de-a lungul vieÈ›ii. Prima parte a fost publicată în 1999, iar a doua în 2001, înainte ca proiectul să fie încheiat complet. În 2010, cele două părÈ›i au fost reunite într-un singur volum, apărut la editura Humanitas, oferind cititorilor o imagine completă asupra vieÈ›ii È™i reflecÈ›iilor unei figuri marcante a exilului românesc. Gabriel Liiceanu a avut un rol crucial în acest proces, încurajând-o constant pe Monica Lovinescu să continue È™i să ducă la capăt această lucrare.
Cartea urmăreÈ™te momentele esenÈ›iale ale vieÈ›ii autoarei: copilăria È™i tinereÈ›ea în România, plecarea în exil È™i primii ani în străinătate, trăiÈ›i sub impresia că se poate lupta împotriva comunismului, È™i angajamentul său constant la Radio Europa Liberă, unde a militat pentru adevăr È™i libertate. Totodată, “La apa Vavilonului” devine un document valoros al exilului românesc È™i al istoriei României din a doua jumătate a secolului XX.
Pornind de la jurnalul său, început în adolescență, Monica Lovinescu reconstituie lumea unei epoci complexe: BucureÈ™tiul copilăriei sale, instaurarea regimului comunist, exilul parizian È™i activitatea la Europa Liberă. Portretele oamenilor, atmosfera vremii È™i evenimentele relatate sunt prezentate cu o eleganță rară, între atenÈ›ia la detaliu È™i reflecÈ›ia profundă. Cititorul este martor la speranță, pierdere, frică, dar È™i la momente de umanitate pură care dau sens vieÈ›ii.
Cel mai important însă este spiritul moral care străbate întreaga carte. Monica Lovinescu nu doar că povesteÈ™te evenimente, ci le priveÈ™te prin prisma valorilor sale, aceeaÈ™i conÈ™tiință care a menÈ›inut speranÈ›a în inimile ascultătorilor prin undele scurte, speranÈ›a că normalitatea poate exista, dar că ea cere o luptă constantă. Aceasta este, poate, cea mai de preÈ› moÈ™tenire a cărÈ›ii, È™i anume mărturia unei vieÈ›i dedicate adevărului, memoriei È™i curajului de a rămâne fidel convingerilor.