Montesquieu - Despre spiritul legilor
Charles-Louis de Secondat, cunoscut în lumea întreagă drept Montesquieu, s-a născut într-o localitate de lângă Bordeaux, la 18 ianuarie 1689. Originile sale sunt unele deosebite, aparÈ›inând unei familii de mici nobili.
Recunoscut în lumea întreagă drept cea mai importantă personalitate a iluminismului francez, avea să lase omenirii importante idei È™i legi. A fost pe rând consilier È™i preÈ™edinte în parlamentul de la Bordeaux, urmând ca în 1728 să devină membru în Academia Franceză. Două din cele mai remarcante opere ale sale, “Scrisori persane“ È™i “Spiritul legilor“, s-au bucurat de un extraordinar succes în lumea întreagă.
Montesquieu a fost cel care a elaborat una din cele mai importante teorii politice, aici referindu-ne la cea a separării puterilor în stat. Autorul nu a fost doar un simplu scriitor ci È™i filozof, avocat, judecător È™i politician. Tot el a fost cel care a elaborat “Teoria climatelor“, fiind ferm convins că natura oamenilor È™i a societății este direct influenÈ›ată de geografie È™i climă.
În ceea ce priveÈ™te zona politică, a abordat cu succes în mod comparativ cele trei modalități de guvernare: monarhie, republică È™i despotism. Montesquieu a fost tot timpul adeptul libertății moderate, fiind de părere că este bine ca omul să poată face tot ceea ce îÈ™i doreÈ™te, însă fără să-i afecteze pe cei din jur. Marele gânditor s-a stins din viață la vârsta de 66 de ani, pe 10 februarie 1755.
Considerată drept una din lucrările fundamentale ale teoriei politice, opera “ Despre spiritul legilor “ a fost publicată pentru prima dată în 1748 în FranÈ›a. IniÈ›ial tratatul a apărut anonim întrucât operele autorului erau supuse cenzurii. InfluenÈ›a scrierii a fost una enormă pentru personalități precum Ecaterina cea Mare, Alexis de Tocqueville È™i chiar pentru PărinÈ›ii Fondatori ai SUA.
Montesquieu a petrecut aproximativ 21 de ani cercetând È™i scriind la tratat, acoperind o gamă largă de subiecte precum dreptul, viaÈ›a socială È™i antropologia, oferind peste 3000 de elogii. În operă este susÈ›inută ideea precum că instituÈ›iile politice, pentru succesul lor, trebuie să reflecte aspectele sociale È™i geografice ale comunității respective. Autorul a pledat pentru un sistem de guvernare care să implice separarea puterilor, păstrarea legalității È™i a libertăților civile, sfârÈ™itul sclaviei.
Tot în tratat sunt definite trei tipuri principale de sisteme politice: republică, monarhie È™i despotism. Apar o serie de informaÈ›ii legate de drepturile cetățenilor, anumite restricÈ›ii aplicate în fiecare sistem politic È™i diferenÈ›ele ce le deosebesc.
Libertatea politică, în conceptul scriitorului, este ceea ce noi numim astăzi securitatea personală. O altă contribuÈ›ie majoră face referire la sociologia politică, aici autorul devenind parÈ›ial inventator acreditat al ideilor.
Scopul principal al lucrării a fost acela de a explica atât legile sociale, cât È™i pe cele umane. S-au explicat cu succes o serie de distincÈ›ii între legile Divinității È™i cele ale lumii materiale.
Cartea este cu atât mai importantă cu cât a stat la baza elaborării ConstituÈ›iei Statelor Unite ale Americii. Criticii sunt de părere că abordarea asupra politicii a fost una extrem de influentă, inspirând constituÈ›iile altor state È™i importante ramuri ale È™tiinÈ›ei precum politica, sociologia È™i antropologia.
Pe rafturile anticariatului nostru, tratatul poate fi regăsit în mai multe ediÈ›ii, printre care: ȘtiinÈ›ifică (1970), ȘtiinÈ›ifică (1964), Antet (2011).


sus