Anticariat online · Cărți vechi și noi

Despre spiritul legilor

Momentan acest titlu nu se află în stoc. Intră în pagina de produs, și alege să fii notificat prin email când reintră în stoc!

Alte titluri publicate de același autor:

Montesquieu - Scrisori persane Vezi detalii Scrisori persaneMontesquieu IN STOC Pret: 9,00 Lei
Montesquieu - Lettres Persanes. Le temple de Gnide (1929) Vezi detalii Lettres Persanes. Le temple de Gnide (1929)Montesquieu IN STOC Pret: 35,00 Lei
Montesquieu - Scrisori persane. Caiete Vezi detalii Scrisori persane. CaieteMontesquieu IN STOC Pret: 9,00 Lei

Montesquieu - Despre spiritul legilor
Charles-Louis de Secondat, cunoscut în lumea întreagă drept Montesquieu, s-a născut într-o localitate de lângă Bordeaux, la 18 ianuarie 1689. Originile sale sunt unele deosebite, aparÈ›inând unei familii de mici nobili.
Recunoscut în lumea întreagă drept cea mai importantă personalitate a iluminismului francez, avea să lase omenirii importante idei È™i legi. A fost pe rând consilier È™i preÈ™edinte în parlamentul de la Bordeaux, urmând ca în 1728 să devină membru în Academia Franceză. Două din cele mai remarcante opere ale sale, “Scrisori persane“ È™i “Spiritul legilor“, s-au bucurat de un extraordinar succes în lumea întreagă.
Montesquieu a fost cel care a elaborat una din cele mai importante teorii politice, aici referindu-ne la cea a separării puterilor în stat. Autorul nu a fost doar un simplu scriitor ci È™i filozof, avocat, judecător È™i politician. Tot el a fost cel care a elaborat “Teoria climatelor“, fiind ferm convins că natura oamenilor È™i a societății este direct influenÈ›ată de geografie È™i climă.
În ceea ce priveÈ™te zona politică, a abordat cu succes în mod comparativ cele trei modalități de guvernare: monarhie, republică È™i despotism. Montesquieu a fost tot timpul adeptul libertății moderate, fiind de părere că este bine ca omul să poată face tot ceea ce îÈ™i doreÈ™te, însă fără să-i afecteze pe cei din jur. Marele gânditor s-a stins din viață la vârsta de 66 de ani, pe 10 februarie 1755.
Considerată drept una din lucrările fundamentale ale teoriei politice, opera “ Despre spiritul legilor “ a fost publicată pentru prima dată în 1748 în FranÈ›a. IniÈ›ial tratatul a apărut anonim întrucât operele autorului erau supuse cenzurii. InfluenÈ›a scrierii a fost una enormă pentru personalități precum Ecaterina cea Mare, Alexis de Tocqueville È™i chiar pentru PărinÈ›ii Fondatori ai SUA.
Montesquieu a petrecut aproximativ 21 de ani cercetând È™i scriind la tratat, acoperind o gamă largă de subiecte precum dreptul, viaÈ›a socială È™i antropologia, oferind peste 3000 de elogii. În operă este susÈ›inută ideea precum că instituÈ›iile politice, pentru succesul lor, trebuie să reflecte aspectele sociale È™i geografice ale comunității respective. Autorul a pledat pentru un sistem de guvernare care să implice separarea puterilor, păstrarea legalității È™i a libertăților civile, sfârÈ™itul sclaviei.
Tot în tratat sunt definite trei tipuri principale de sisteme politice: republică, monarhie È™i despotism. Apar o serie de informaÈ›ii legate de drepturile cetățenilor, anumite restricÈ›ii aplicate în fiecare sistem politic È™i diferenÈ›ele ce le deosebesc.
Libertatea politică, în conceptul scriitorului, este ceea ce noi numim astăzi securitatea personală. O altă contribuÈ›ie majoră face referire la sociologia politică, aici autorul devenind parÈ›ial inventator acreditat al ideilor.
Scopul principal al lucrării a fost acela de a explica atât legile sociale, cât È™i pe cele umane. S-au explicat cu succes o serie de distincÈ›ii între legile Divinității È™i cele ale lumii materiale.
Cartea este cu atât mai importantă cu cât a stat la baza elaborării ConstituÈ›iei Statelor Unite ale Americii. Criticii sunt de părere că abordarea asupra politicii a fost una extrem de influentă, inspirând constituÈ›iile altor state È™i importante ramuri ale È™tiinÈ›ei precum politica, sociologia È™i antropologia.
Pe rafturile anticariatului nostru, tratatul poate fi regăsit în mai multe ediÈ›ii, printre care: ȘtiinÈ›ifică (1970), ȘtiinÈ›ifică (1964), Antet (2011).


sus