Nadine Gordimer - La agatat

Nadine Gordimer s-a născut pe 30 noiembrie 1923 în oraÈ™ul Sud African Springs. Tatăl său era un ceasornicar de origine evreiască iar mama sa de origine britanică aÈ™a că religia a fost un subiect important în familia ei. Mama sa era o activistă convinsă È™i asta a făcut-o È™i pe ea să îi urmeze calea, poate de aceea a È™i ales să păstreze creÈ™a construită pentru copiii de culoare. Nadine a urmat È™coala catolică È™i timpul liber îl petrecea acasă fiindcă părinÈ›ii săi credeau că este prea sensibilă pentru lumea din jur ce era haotică. AÈ™a a început ea să se afunde în scris încă de la o vârstă fragedă. La 13 ani a publicat prima colecÈ›ie de poveÈ™ti iara 16 prima carte de ficÈ›iune pentru adulÈ›i. În 1953 apare È™i primul roman în toată regula È™i a început să se implice în viaÈ›a socială a țării sale. Poate că cel mai interesant lucru despre ea este faptul că l-a ajutat pe Nelson Mandela să scrie discursul "Sunt pregătit să mor" . Din cauza stilului său natural È™i sincer ce ataca sistemul politic È™i cultural, cărÈ›ile sale au fost interzise pentru o perioadă în propria È›ară însă nu a afectat-o cu nimic pentru că în 1991 a câÈ™tigat Premiul Nobel pentru Literatură.

Printre romanele ei se numără Oamenii lui July, Nimeni alături de mine sau Prețul vieții.

Romanul "La agățat" a apărut pentru prima dată în 1963 în limba engleză. În limba română apare în 2006 la editura Alfa È™i în 2008 la editura Univers.

Familia Stilwell este reprezentată de Jessie, adică mama, È™i încă nu pot fi de acord că există mai multe rase. Se feresc pe stradă de ei, au impresia că au o casă în afara sistemului È™i călătoresc în alte oraÈ™e pentru a putea ajuta partidele politice să facă noi legi. Singurii prieteni pe care îi aveau erau Ann È™i Boaz Davis dar nu va È›ine mult. În încercările lor de a pune o graniță intre rase, Ann se îndrăgosteÈ™te de Gudron, un bărbat de culoare. Transgresiunea politică este singurul lucru ce îi împiedică din a fi împreună, Ann avea libertate iar Gideon se gândea cum să facă să poată avea È™i el. Autoarea descrie atât de detaliat È™i artistic cât de greu este să trăieÈ™ti într-o societate care nu te acceptă. Pe lângă povestea principală, o avem È™i pe cea a lui Jessie ce a reuÈ™it să îÈ™i crească singură copilul. Ceea ce pare a fi doar o nouă poveste de dragoste se dovedeÈ™te a fi o poveste ce are să îÈ›i rupă inima, aÈ™a că dacă eÈ™ti o fire mai sensibilă pregăteÈ™te-te cu È™erveÈ›ele È™i o cutie de ciocolată.