Povestea vieÈ›ii marelui istoric Neagu Djuvara este una pe cât de explozivă, pe atât de plină de peripeÈ›ii: trecând prin exil È™i repatriere, de la aristocraÈ›ie la sărăcie, a fost nevoit să stea timp de 45 de ani în afara țării sale mult iubite. Născut la BucureÈ™ti în anul 1916 într-o familie de boieri, a trebuit să se refugieze cu familia sa din calea războiului tocmai în FranÈ›a.
Important diplomat, cu studii făcute la cele mai impresionante universități din FranÈ›a, a trecut sublim de la anonimat la glorie, fiind până la finalul vieÈ›ii un adevărat simbol al geniului È™i rezistenÈ›ei.
În anul 1961 pleacă în Africa, unde timp de 23 de ani avea să fie consilier pentru Ministerul francez al Afacerilor Străine. A avut contribuÈ›ii importante È™i în jurnalism, făcând parte din organizaÈ›ia Radioului România Liberă. De-a lungul vieÈ›ii a fost un anticomunist convins, militând frecvent împotriva dictaturii È™i a miÈ™cărilor totalitare. A devenit adeptul democraÈ›iei vest-europene, ajungând simpatizant al MiÈ™cării Legionare.
Cercetările sale privind istoria românilor s-au concentrat în special pe două perioade importante: interbelică È™i comunistă. Deseori a afirmat că anumite părÈ›i din istorie au fost intensificate sau înlăturate, pentru a veni în ajutorul claselor politice. Djuvara a lăsat în urma sa o serie de capodopere literare, care vor dăinui în istorie: “O scurtă istorie ilustrată a românilor“, “Amintiri din pribegie“, “Cum s-a născut poporul român“ È™i multe altele. A încetat din viață pe 25 ianuarie 2018, la vârsta de 101 ani.
Opera “Ce au fost boierii mari în Èšara Românească“ reprezintă o amplă cercetare realizată asupra unei familii cu origini boiereÈ™ti, cuprinzând istoria unor instituÈ›ii politice româneÈ™ti. A fost iniÈ›ial publicată în 2010 la Editura Humanitas, acoperind importante goluri ale istoriei româneÈ™ti. Ne este prezentată în detaliu marea boierime a acelor vremuri, care a jucat un rol decisiv în conducerea țării. Istoria principatelor a fost de fapt construită pe istoria boierilor. Până să ia naÈ™tere România modernă, marile familii de boieri au trecut prin multe: au suferit, au acumulat averi imense pe care mai apoi le-au pierdut, au avut funcÈ›ii importante È™i anumite privilegii politice pe care le-au obÈ›inut cu greu.
Cultura lor a fost puternic influenÈ›ată de străini: pe de o parte slavonii în prima parte a Evului Mediu urmaÈ›i de greci È™i turco-fanarioÈ›i în secolele XVII È™i XVIII, iar pe de altă parte influenÈ›a franceză din secolele XIX È™i XX. Sunt atent portretizate alianÈ›ele de familie, rolul femeilor în transmiterea numelui È™i necesitatea de păstrare a rangului. Djuvara considera că boierii au fost punctul cheie al modernizării țării noastre, participând la reformă atât ca oameni politici cât È™i ca revoluÈ›ionari. Spre finalul secolului XIX, burghezia este cea care preia atribuÈ›ia guvernării. Astfel neamul GrădiÈ™tenilor dispare încet în negură, având loc o serie de evenimente nefericite: sinucideri neaÈ™teptate, copii din flori, boli mintale È™i decese timpurii.
Neagu Djuvara, cel care pare a fi ultimul GrădiÈ™tean, ne oferă o lucrare plină de detalii, ilustraÈ›ii È™i arbori genealogici. Putem considera cartea ca o istorie a neamului lui Djuvara, devenind o îndeplinire a datoriei pe care istoricul o avea față de familie. Criticii au fost de părere că autorul a devenit prin această scriere un fel de arheolog care a scos la iveală importante detalii privitoare la istoria propriei sale familii. Sunt de apreciat aici remarcabila intuiÈ›ie È™i spiritul minuÈ›ios cu care ni se desfășoară povestirea.
În anticariatul nostru opera poate fi descoperită sub ediÈ›ia de la Humanitas (2010), atât cartonată cât È™i broÈ™ată.