Născut la 18 august 1916 la BucureÈ™ti, dintr-o veche familie de boieri aromâni, Neagu Djuvara avea să devină cel mai original È™i respectat istoric al țării noastre. A scris cu multă pasiune atât despre istoria românilor, cât È™i filozofie, romane È™i lucrări de jurnalism. S-a născut într-o perioadă tulbure, aceea a primului război mondial È™i a fost obligat să aleagă exilul la Paris, împreună cu familia sa. În tinereÈ›e a ales să studieze la cele mai bune universități din FranÈ›a, obÈ›inând doctoratul în litere.
Printre primele sale volume lansate amintim “La legislation roumaine en matiere de nationalite“, scrisă în 1940 la Paris. În acelaÈ™i an se întoarce în È›ară pentru a-È™i face stagiul militar, dar este rănit la mână în Odessa.
A fost un diplomat de excepÈ›ie, făcând parte din secretariatul de la Paris, dar È™i din cel al “FundaÈ›iei Universitare Carol I“. Avea să-È™i petreacă 23 de ani din viață în Niger, ca È™i consilier diplomatic. Se întoarce în România după revoluÈ›ie, devenind profesor asociat al Universității din BucureÈ™ti. De-a lungul carierei sale a scris peste 20 de lucrări, având drept tematică istoria, filozofia È™i diplomaÈ›ia. Punctăm aici câteva dintre cele mai apreciate opere ale sale: “Între Orient È™i Occident“, “O scurtă istorie ilustrată a românilor“ , “Amintiri din pribegie”.
A realizat ample cercetări în ceea ce priveÈ™te istoria românilor, punând sub semnul întrebării veridicitatea unor informaÈ›ii din perioadele interbelică È™i comunistă. De multe ori a afirmat că unele momente din istorie au fost puternic evidenÈ›iate sau înlăturate pentru a se favoriza clasa politică. ÎnÈ›eleptul Djuvara a plecat dintre noi la vârsta de 101 ani, pe 25 ianuarie 2018.
Opera “Mircea cel Bătrân È™i luptele cu turcii“ a fost lansată pentru prima dată la editura Humanitas în anul 2001. Istoricul Neagu Djuvara povesteÈ™te pe inÈ›elesul tuturor momentele cheie ale istoriei poporului nostru, punând accentul pe domnia marelui Mircea cel Bătrân. Înaintând în paginile operei, ne familiarizăm rapid cu figura conducătorului, Djuvara creionând cu delicateÈ›e cele mai însemnate evenimente ale erei sale, ca È™i cum faptele s-ar fi întâmplat “mai ieri”.
Voievodul român se trage “din rude împărăteÈ™ti“, având neamuri în toate împărățiile din estul È™i centrul Europei. Îndemânarea sa diplomatică a făcut înconjurul istoriei. Tot Mircea cel Bătrân este cel care a avut teribila îndrăzneală de a intra peste politica imensului Imperiu Otoman. Djuvara descrie cu lux de amănunte groaznica bătălie de la Nicopole È™i urmările ei catastrofale.
Autorul l-a considerat pe Mircea cel Bătrân ca fiind cel mai înÈ›elept È™i capabil domnitor al Țării RomâneÈ™ti dintr-o istorie de 500 de ani. Un fapt interesant este acela că domnul È›inutului nu era bătrân, în realitate fiind foarte tânăr. În secolele următoare i s-a spus aÈ™a, fiind considerat “cel vechi“, adică cel care a domnit în vechime. Datorită caracterului său nobil È™i a faptelor eroice, lui Mircea cel Bătrân i s-a mai spus È™i Mircea cel Mare. Domnia sa întinsă pe o perioadă destul de îndelungată (1386-1418) È™i luptele pe care le-a dus cu turcii apar în carte aproape asemenea unei povestiri, ilustraÈ›iile prezente făcându-l pe cititor să înÈ›eleagă cât mai bine ce au însemnat acestea pentru istoria noastră.
ImportanÈ›a colosală pe care lucrarea o are în literatura noastră nu a putut fi contestată nici de către cei mai aprigi critici, recunoscându-i-se valoarea absolută.
PuteÈ›i găsi cartea în anticariatul nostru în excepÈ›ionala ediÈ›ie ilustrată de la Humanitas (2007), atât în varianta broÈ™ată cât È™i cartonată.