Nichita Stănescu este considerat de criticii literari drept unul dintre cei mai valoroÈ™i scriitori ai literaturii universale. Cele mai importante poezii ale sale vor fi traduse în mai multe limbi de circulaÈ›ie internaÈ›ională, iar faima autorului sporeÈ™te încă de la primele publicaÈ›ii.
Este născut într-o familie simplă È™i deprinde de copil dragostea pentru cărÈ›i. Este interesat de literatură È™i istorie, dar È™i de limbi străine, pe care reuÈ™eÈ™te să le înveÈ›e singur.
Autorul se remarcă printr-o atitudine simplă È™i o abordare extraordinara a problemelor cotidiene. Sensibilitatea sa este desăvârÈ™ită, iar ideile sale sunt originale È™i copleÈ™itoare. Scrie, în primă fază, proză scurtă, după care se reorientează către jurnale È™i nuvele. Are succes cu toate scrierile sale, dar poeziile vor ajunge numaidecât la inimile noastre È™i ne vor impresiona teribil.
În lucrarea de față, autorul îÈ™i aduce aminte momente memorabile, pline de farmec È™i candoare, de sensibilitate È™i menite să ne emoÈ›ioneze puternic. Versurile lui Stănescu sunt inegalabile, iar lumea pe care o descrie ne va cuprinde în frenezia ei. Personajele lui Stănescu sunt un rezultat al minÈ›ii sale È™i o reinterpretare a unor vise avute în copilăria timpurie.
Un cumul de amintiri despre prezent È™i viitor vom regăsi în această lucrare fantastică, iar universul în care pătrundem ne va deveni familiar odată cu înaintarea în lectură. Nimeni nu se aÈ™tepta să descopere această latură romantică a lui Stănescu, iar surpriza va fi una uriașă. ViaÈ›a trăită pe uliÈ›ele satului său, întâlnirea cu vechi prieteni È™i descoperirea unor secrete îndelung tăinuite, toate acestea vor contribui la declanÈ™area catharsisului creator al autorului nostru. Natura joacă un rol extrem de important în poveste, iar relaÈ›ia omului cu aceasta este atent exploatată.
Lumini È™i umbre se întrepătrund în lucrarea prezentă, iar limbajul folosit de scriitor este magistral È™i intens. Adesea, acesta se inspiră din literatura franceză a veacului său È™i este comparat cu marele Zola. TotuÈ™i, Stănescu nu are aerul sumbru al lui Zola nici pe departe. El este uman È™i sensibil È™i acordă o atenÈ›ie deosebită personajelor sale de-a dreptul remarcable È™i bine definite.
DeÈ™i scrisă în versuri, lucrarea este complexă È™i aduce în faÈ›a noastră toate angoasele È™i incertitudinile autorului în raport cu viitorul È™i cu lumea care are să vină. Raportat la trecut, Stănescu încearcă să-È™i imagineze viitorul È™i reuÈ™eÈ™te să ne captiveze cu viziunea sa. Nu de puÈ›ine ori, el face trimiteri la spiritualitate È™i religie, vorbeÈ™te despre posibilitatea reîncarnării È™i despre supremaÈ›ia nerecunoscută a naturii È™i a mediului înconjurător. Adesea, el pune accemt deosebit pe emoÈ›ii È™i pe fel È™i fel de alte trăiri, iar acest cumul de trăiri ne va lovi puternic È™i ne va determina să-l urmărim până la finalul scrierii.
Poezia va fi una dintre cele mai apreciate pe care Stănescu avea să le semneze vreodată, iar criticii îl vor aprecia enorm pentru această creaÈ›ie. Ulterior, aceasta va fi tradusă în mai multe limni de circulaÈ›ie internaÈ›ională È™i distribuită masiv pe teritoriul european. Pe site-ul nostru, lucrarea este disponibilă în mai multe ediÈ›ii: Litera (2010), Litera (2000).