Nichita Stanescu - Noduri si semne
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Alte titluri publicate de același autor:
-30% Vezi detalii
Nichita Stanescu - Carte de citire, carte de iubire
IN STOC
Pret: 
Volumul de poezie “Noduri È™i semne” de Nichita Stănescu, a apărut în anul 1982, la editura Cartea Românească, din BucureÈ™ti, fiind unul dintre ultimele volume publicate de autor, acesta având È™i un subtitlu dedicat tatălui acestuia decedat, “Recviem pentru moartea tatălui”.
“Noduri È™i semne” se delimitează de viziunile poetice stănesciene prezente în alte volume, fiind din acest punct de vedere o altă experiență cu sinele a eului liric, o experiență mai matură, în care Nichita Stănescu aÈ™ează fiinÈ›a în sfera neutrului, poezia fiind o operă de artă din care se desprind semnele unei morÈ›i ca o revelaÈ›ie marcată prin semne demne de o desprindere codificată venită din experimentul morÈ›ii ca o cunoaÈ™tere a eului.
Printre alte edituri care au publicat opera, putem aminti de editura Curtea Veche, din colecÈ›ia Biblioteca pentru ToÈ›i – Jurnalul NaÈ›ional, 2010, în format cartonat, cu supracopertă.
Nichita Stănescu s-a născut la data de 31 martie 1933, în oraÈ™ul PloieÈ™ti, din Regatul României, fiind un însemnat poet È™i eseist român, considerat de foarte mulÈ›i critici unul dintre cei mai profunzi È™i mai inovatori poeÈ›i români, cel care a dat o nouă viziune poeziei neomoderniste.
Nichita copilăreÈ™te în oraÈ™ul petrolului, trăgându-se din vechii țărani stabiliÈ›i în PloieÈ™ti la începutul anilor 1800, având de asemenea È™i origini ruseÈ™ti din partea mamei sale care se trăgea din Voronej, Rusia.
Acesta urmează cursurile primare în PloieÈ™ti, iar din anul 1944 până în anul 1952, acesta urmează cursurile Liceului “ȘfiinÈ›ii Petru È™i Pavel”, din PloieÈ™ti. Mai târziu, Nichita începe cursurile universitare în cadrul Universității din BucureÈ™ti, acolo unde studiază filosofia.
Debutează în anul 1957 în revistele “Tribuna”, din Cluj È™i “Gazeta literară”, din BucureÈ™ti, cu câte trei poezii. În anul 1960, acesta debutează editorial cu volumul de versuri “Sensul iubirii”, volum care derivă din aprecierile pe care le-a primit odată cu publicarea în revistele “Tribuna”È™i “Gazeta literară”.
Printre cele mai importante volume publicate de poet, putem aminti de “O viziune a sentimentelor”, 1964, “RoÈ™u vertical”, 1967, “Oul È™i sfera”, 1967 sau “Un pământ numit România”, 1969.
Volumul de poezie “Noduri È™i semne” de Nichita Stănescu aÈ™ează imaginarul poetic într-o altă fantă de lumină, o fantă în care autorul se dezice de aspectele din tonul spectaculos È™i marcant care rămânea prezent în sufletul cititorului, aici având parte de o experiență mai dură È™i mai marcantă, o experiență brutală, în care eul liric are aici în prim plan evenimente obsedante care se confundă cu moartea, o moarte marcată de semne, fiind din acest punct de vedere o revelaÈ›ie, ori o premoniÈ›ie înspre evenimentele premergătoare morÈ›ii, atât din punct de vedere poetic, cât È™i fizic, evocările acestui eu liric, fiind dedicate eternității, autorul pierzând lupta cu viaÈ›a, un an mai târziu.
Eul liric se transformă aici, fiind resemnat cu ideea că moartea va veni È™i nu poate fi oprită, fiind din acest punct de vedere prezentă o seninătate în vocea eului liric, care lasă de o parte celelalte elemente iniÈ›iatice din alte volume, cum ar fi cazul volumului “Necuvintele”, unde limbajul stănescian naÈ™te un univers, univers care aici se resemnează senin È™i “moare eminescian”.
La tot pasul, volumul prezintă pasaje care duc cu gândul la moarte, dar care fac È™i front comun cu alte volume ale autorului, având o apropiere în ceea ce priveÈ™te unul dintre motto-urile cărÈ›ii cu volumul din anul 1965 “Dreptul la timp”, unde autorul face o trimitere către o revelaÈ›ie a morÈ›ii, o moarte care nu poate fi salvată (“A murit prietenul meu, Enkidu, care ucise lei cu mine”).
Pe de altă parte, volumul este foarte atent structurat, fiind o adevărată încifrare, având pentru început un poem care parcă acordă un instrument muzical (“Căutarea tonului”), lăsând loc unui număr de 33 de noduri È™i 23 de semne, iar la un anumit interval de 7 texte denumite (“Prin tunelul oranj”).
Pe lângă toată această aÈ™ezare, apar alte trei texte denumite, “Ars poetica”, “Mozart È™i câinele spaniol” È™i “13 februarie”, al treilea poem fiind o trimitere la data morÈ›ii tatălui.
Toată această suită de poezii aÈ™ezate într-un univers abstract pe care autorul le acordează ca pe un instrument muzical demn de o rezonanță profundă È™i imaterială, este finalizată prin poemul “Tonul”, care dă un sens construcÈ›iei, având aici prezentă resemnarea.
Autorul face o paralelă între cuvânt È™i viață sau univers, fiind concentrat în jurul unor numere È™i semne care pot fi desluÈ™ite prin desfacerea nodurilor, iar cele È™apte tuneluri oranj, fiind create pentru a comunica cu cele două elemente ale morÈ›ii, cu sacrul È™i profanul, ori cu realul È™i abstractul, având din acest punct de vedere o existență de sine stătătoare în volumul “Antimetafizica”, din 1985.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2026 PrintreCarti.ro