Lucrarea istorică È™i religioasă “Istoria Bisericii româneÈ™ti È™i a vieÈ›ii religioase a românilor” de Nicolae Iorga, a apărut în două volume ample, între anii 1908 È™i 1909, la editura “Neamul Românesc”, fiind redactată la vila sa din Vălenii de Munte, acolo unde renumitul istoric se retrăgea adesea pentru a scrie.
Vasta lucrare istorică, ce poartă pecetea primelor influenÈ›e religioase ce au sălășluit pe aceste plaiuri, doreÈ™te să ofere o perspectivă importantă în ceea ce priveÈ™te schimbările prin care acest teritoriu Carpato Danubiano Pontic, a trecut È™i influenÈ›ele pestriÈ›e care au încercat punerea unei prime pietre religioase de căpătâi în acest spaÈ›iu nord dunărean.
Lucrarea grupată în trei “cărÈ›i” foarte ample, aÈ™a cum le numeÈ™te autorul, vorbeÈ™te despre primele credinÈ›e păgâne, tracii È™i ilirii fiind cele două popoare care au trăit È™i care È™i-au împărÈ›it credinÈ›ele, aceÈ™tia având însă doar concepte simpliste legate de religie È™i viață de dincolo de moarte, însă mai târziu, lucrurile ajung să creioneze un viitor concept religios, influenÈ›at însă de foarte multe schimbări.
Printre alte edituri care au publicat lucrarea, putem aminti de editura Ministerului cultelor È™i instrucÈ›iunii publice, în două volume broÈ™ate publicate între anii 1929 È™i 1930, editura Saeculum, 2012, în format cartonat sau editura Paul Editions, 2021, în două volume cartonate.
Nicolae Iorga s-a născut la data de 5 iunie 1871, în BotoÈ™ani, fiind unul dintre cei mai însemnaÈ›i istorici, enciclopediÈ™ti, memorialiÈ™ti, dramaturgiÈ™ti, documentariÈ™ti È™i profesori pe care i-a dat România, Iorga fiind o figură foarte importantă în toată Europa, asta datorită genialității din spatele personalității de astăzi.
ReuÈ™eÈ™te să redacteze peste 1200 de opere pe teme variate, dar È™i aproape 13.000 de articole, fiind considerat un adevărat geniu în spaÈ›iul European, cel care a îmbogățit constant universul cultural È™i È™tiinÈ›ific din toată Europa.
TinereÈ›ea acestuia oferă o perspectivă de copil minune, având note foarte bune încă de la cele mai mici vârste, mai târziu, acesta absolvind cursurile unor Universități de prestigiu, din România, FranÈ›a, Germania sau Anglia.
Printre cele mai importante lucrări scrise de marele savant È™i istoric român, putem aminti de “Istoria literaturii religioase a românilor până în 1688”, 1904, “Studii È™i documente cu privire la istoria românilor”, scrisă între 1901 È™i 1913 sau “Istoria Imperiului Otoman”, în 5 volume, 1908-1913.
Lucrarea istorică È™i religioasă “Istoria Bisericii româneÈ™ti È™i a vieÈ›ii religioase a românilor” de Nicolae Iorga reprezintă o istorie cronologică a încrengăturilor religioase care au apărut pe spaÈ›iul românesc din cele mai vechi timpuri, astfel că, marele istoric, Nicolae Iorga, îÈ™i pune amprenta pe dezvoltarea unui plan atent descris în peste 900 de pagini, baza acestei lucrări fiind cunoaÈ™terea în spaÈ›iul românesc a primelor rădăcini religioase È™i mai apoi a primelor Episcopii înfiinÈ›ate la nord de Dunăre.
Lucrarea prezintă trei cărÈ›i, asemănătoare unor trei capitole vaste, în care autorul grupează totul în alte părÈ›i importante din punct de vedere cronologic, astfel că, se realizează o tranziÈ›ie marcantă, din anul 1000, până în anii 1200, atunci când cavalerii Teutoni au trecut munÈ›ii în zona BraÈ™ovului, iar mai apoi totul s-a developat înspre primele credinÈ›e autentice, atunci când Alexandru Vodă a adus pe meleagurile viitoarei Românii, primele elemente creÈ™tin ortodoxe, ctitorind È™i câteva mânăstiri de acest rang religios.
Din secolul al XIV-lea, Biserica se clădeÈ™te pe un statut Episcopal, însă influenÈ›ele externe au un cuvânt important de spus în continuare, secolul al XV-lea fiind sub influenÈ›a catolicismului în părÈ›ile Moldovei È™i ale Munteniei, Alexandru cel Bun, fiind unul dintre cei mai marcanÈ›i luptători întru credinÈ›a ortodoxă.
Poate cea mai importantă influență creÈ™tin ortodoxă, în ceea ce priveÈ™te supremaÈ›ia acesteia pe teritoriul nord dunărean, îl are în prim plan pe Ștefan cel Mare, cel care a ctitorit foarte multe mânăstiri în zona Moldovei, printre acestea VoroneÈ› È™i Putna, cele mai de seamă lăcaÈ™e de cult din istoria noastră Bisericească.
Lucrarea lui Nicolae Iorga, oferă încă o dată o perspectivă aparte È™i plină de sens, fiind documentată din cele mai vechi izvoare Europene, astfel, ideea de tranziÈ›ie È™i de culturalizare, în Balcani, este atent reliefată de autor, el fiind cel care dezvoltă istoria din cele mai vechi scrieri atohtone È™i europene legate de spaÈ›iul nord dunărean.