Lucrarea socială, politică È™i ideologică “Sfaturi pe întunerec – ConferinÈ›e la radio 1936-1938” de Nicolae Iorga, a apărut pentru prima dată în anul 1936, la editura FundaÈ›iei pentru Literatură È™i Artă “Regele Carol II”, fiind, după cum remarcăm din titlu, o transcriere a unor discursuri importante rostite de marele savant român, selecÈ›ia acestora însumând 49 de discursuri din spectrul social, militar, istoric, politic sau cultural.
Prima dată când aceste discursuri au fost tehnoredactate, la sfârÈ™itul anilor ’30, au presupus o limitare a propagării lor, căci acestea însumau 26 de exemplare, însă, în timp, acestea au fost preluate de mai multe edituri, deoarece discursurile acestuia, aveau o încărcătură specială, asta È™i datorită faptului că ele erau realizate fără creionarea uni discurs, în prealabil, Iorga È™tiind să îÈ™i dezvolte ideile spontan È™i treptat.
Aceste conferinÈ›e radio premergători celui de-al Doilea Război Mondial, au ajuns să fie un exemplu de diplomaÈ›ie È™i de stil oratoric în ceea ce priveÈ™te problemele cu care poporul român se confrunta în acea perioadă grea, astfel că aceste preluări din radio, au ajuns să devină preÈ›ioase evocări pentru lumea politică È™i socială într-o continuă dezvoltare, mai târziu.
Printre alte edituri care au publicat lucrarea, putem aminti de editura Militară, 1977, în format broÈ™at, editura Casa Radio, 2002, în format cartonat È™i digital sau editura Paul Editions, 2019, în format broÈ™at.
Nicolae Iorga s-a născut la data de 5 iunie 1871, în BotoÈ™ani, fiind un marcant istoric, memoralist, enciclopedist, politician È™i academician român, figură marcantă a României secolului XX.
Mai bine de 50 de ani, reuÈ™eÈ™te să clădească un statut de mare savant, după ce îÈ™i aduce aportul la dezvoltarea României moderne, fiind elogiat de mai multe state Europene pentru contribuÈ›iile aduse istoriei È™i societății.
Învață la cele mai prestigioase universități europene, fiind atras întotdeauna de istorie È™i societate, oamenii fiind cei pentru care acesta ajunge să conducă un Guvern È™i să fie vocea lor în Parlament.
Printre cele mai importante lucrări scrise de marele istoric, putem aminti de “Istoria literaturii religioase a românilor până în 1688”, 1904 sau “Studii È™i documente cu privire la istoria românilor”, scrisă între 1901 È™i 1913.
Lucrarea socială, politică È™i ideologică “Sfaturi pe întunerec – ConferinÈ›e la radio 1936-1938” de Nicolae Iorga reprezintă o capodoperă în ceea ce priveÈ™te tehnica discursului, căci, Nicolae Iorga avea un stil aparte în ceea ce priveÈ™te elaborarea unui asemenea stil oratoric, acesta schiÈ›ând mental toate detaliile cheie È™i informaÈ›iile, spre a le prezenta treptat la microfonul Radiodifuziunii.
Chiar dacă, pentru început, discursurile savantului, nu depășeau numărul de 49, mai târziu, Radiodifuziunea Română, a realizat o mai amplă redactare a discursurilor acestuia, adăugând un număr de 50 de discursuri, din perioada 1931, până în anul 1940, astfel că, acest nou volum, a adus în prim plan, un alt element cu care naÈ›iunile lumii se confruntau, fiind vorba de război, având aici o serie de evocări ce poartă pecetea acelei viziuni a istoricului, în ceea ce priveÈ™te propagarea “sindromului beligerant”.
Multe dintre discursurile prezente în primele volume tipărite, nu sunt prezente È™i în ediÈ›ia din 2002 È™i de mai târziu, astfel că sunt adăugate mai multe conferinÈ›e importante, mai mult sau mai puÈ›in cunoscute, sau un număr de discursuri ce È™i-au găsit un loc în revista creată chiar de către Iorga, “Neamul românesc”.
Fiind intitulată “Sfaturi pe întuneric”, opera propune prezentarea unor idei ce au puterea unor sfaturi utile sau chiar poveÈ›e pentru ceea ce se întâmpla negativ în societatea românească din acea vreme, astfel că Iorga pune accent pe diferenÈ›a foarte mică dintre pace È™i război, căci totul pe atunci, era foarte instabil, iar Iorga vine mai mult cu o transpunere sufletească a acestei diferenÈ›e, omul putând fi în acest fel adus uÈ™or pe o linie de plutire sufltească.
Pe de altă parte, acesta vorbeÈ™te în stilul lui echilibrat, când molcom, când avântat, despre drepturile È™i libertățile omului, despre datini È™i sărbători, cultură È™i religie, dar È™i despre literatura universală, Goethe, fiind figura marcantă schiÈ›ată de Iorga.
Chiar dacă opera nu pare foarte ofertantă la prima vedere pentru publicul larg, ea poate fi asimilată ca È™i o bucată de istorie autentică pe care orice român autentic trebuie să o asimileze, iar sfaturile pe care Iorga le oferă românilor, au puterea de a rămâne pentru totdeauna în percepÈ›ia noastră naÈ›ională, ca discursuri care au dorit doar unitatea È™i pacea într-o lume gata să acapareze totul cu orice preÈ›.