Nikos Kazantzakis - Hristos rastignit a doua oara

Grecul Nikos Kazantzakis este unul dintre cei mai recunoscuÈ›i scriitori ai literaturii universale. Cunoscut pentru romanul său cu caracter biografic „Zorba grecul”, avea să cunoască faima internaÈ›ională È™i să lase Greciei o moÈ™tenire deosebită. Bun prieten cu Panait Istrati, È™i-a petrecut bună parte din viață hoinărind prin lume. Călătoriile sale fără destinaÈ›ie vor fi reunite în cele mai celebre personaje ale sale. Fiind într-o permanentă dispută cu guvernul de la Atena, Kazantzakis îÈ™i atrage ura conducătorilor săi. Mai târziu, se va refugia prin mai multe colÈ›uri ale lumii È™i îÈ™i va continua cariera literară. Scrie poezie, proză È™i teatru, iar, mai apoi, se dedică întru totul romanelor È™i scrierilor de tip jurnal.

„Hristos răstignit a doua oară” este unul dintre cele mai controversate romane semnate de grecul Kazantzakis. Urmărind povestea patimilor Mântuitorului, volumul de aproximativ 500 de pagini este de-a dreptul fascinant. Povestea se derulează în cadrul idilic al unui sat grecesc, din preajma anilor '20. Aici, în acest peisaj acid, credincioÈ™ii se pregătesc să evoce, ca în fiecare an, scena răstignirii È™i morÈ›ii lui Iisus.

Precum în Biblie, evenimentele sunt de-a dreptul dramatice, iar aerul apăsător se menÈ›ine pe tot parcursul volumului. Cartea va È™oca audienÈ›a, iar  autorul va fi acuzat de blasfemie. Kazantzakis nu se apără împotriva acuzaÈ›iilor care i se aduc, ba chiar le ignoră.

Cartea obÈ›ine însă încasări record È™i se vinde într-un număr mare de copii. În anul 1957, romanul va fi ecranizat în regia francezului Jules Dassin, iar pelicula va fi un real succes. Coincidență sau nu, regizorul se stinge din viață la scurtă vreme după apariÈ›ia filmului. Ecranizarea respectă întocmai cartea lui Kazantzakis, iar imaginile aduse pe micul ecran sunt de-a dreptul extraordinare.

Manolios, personajul central al romanului, este cumva prins într-o luptă împotriva tuturor, o luptă în numele credinÈ›ei, însă duce o luptă inegală È™i mult prea grea. DeÈ™i respectă textul biblic original, cartea lui Katzantzakis distorsionează cumva istoria. Aici, în colÈ›ul asta al Greciei, oamenii trăiesc cumva pierduÈ›i de adevărata însemnătate a morÈ›ii lui Iisus. Festivitățile pe care le organizează an de an sunt programate mecanic, urmate cu sfinÈ›enie, dar lipsite de importanță pentru credincioÈ™ii închipuiÈ›i. Aici scriitorul încearcă să aducă în atenÈ›ia publicului o parte din istoria lumii, să îÈ™i determine cititorii să înÈ›eleagă punctul de plecare al creÈ™tinismului.

Imaginea unui Iisus răstignit este cutremurătoare, deÈ™i falsă. Kazantzakis foloseÈ™te tot felul de artificii pentru a impresiona, ba chiar utilizează pasaje din Biblie È™i îmbină realul cu fantasticul. Cele 500 de pagini se parcurg imediat, deÈ™i cartea nu are o acÈ›iune susÈ›inută, ci este o continuă descriere È™i rememorare al unui episod petrecut în istoria îndepărtată a umanității.

Cartea se regăseÈ™te în rafturile anticariatului nostru în mai multe ediÈ›ii, dintre care amintim: Editura pentru Literatură (1968).