Un azil de bătrâni la malul mării, izolat cumva de restul societății, o lume nebună, un tânăr inadaptat în căutarea sensului vieÈ›ii, câteva personaje deosebite È™i o poveste dramatică despre viață È™i regăsirea sinelui. Povestea de mai sus este, pe scurt, rezumatul unui roman marca Octavian Paler. Apărut în 1984 pentru întâia oară, romanul este primit cu succes pe piaÈ›a de carte din România. În rafturile anticariatului nostru sunt disponibile mai multe ediÈ›ii ale acestuia, dintre care amintim: Polirom (2008), Cartea Românească (1984).
Cunoscut pentru scrierile sale cu puternică tentă filozofică, Octavian Paler nu dezamăgeÈ™te nici de această dată. În „ViaÈ›a pe un peron" prezintă reflecÈ›iile unui om solitar, spirit nestatornic, aflat în căutarea unui progres, a unei evoluÈ›ii nedescoperite încă. De această dată, eroul lui Paler este diferit. Daniel Petric face parte din rândul artiÈ™tilor rataÈ›i, cu prea puÈ›in talent pentru a cunoaÈ™te succesul, dar cu prea multă mândrie pentru a accepta înfrângerea.
Eroul ajunge în acest stabiliment ostil pentru a sculpta pietre funerare È™i cruci celor care mor la azil. Trecut de prima tinereÈ›e, având experienÈ›a unei copilării triste, a unei È™coli de corecÈ›ie È™i cunoscând câÈ›iva ani de detenÈ›ie, Daniel pare împăcat cu gândul că va locui aici.
Paler face un portret psihologic al personajului, victimă a unei vieÈ›i prea crude È™i cobai al unei societăți bolnave. Nebunia descrisă de autor este palpitantă È™i intrigă cititorul. Personaje colorate, care mai de care mai interesante se prindă prin acest cadru tragic È™i dezolant. Moartea È™i viaÈ›a sunt puse în antiteză, iar titlul operei este o metaforă interesantă.
Petric nu este nici pe departe un om norocos, căci viaÈ›a l-a încercat în fel È™i chip. El este prezentat asemenea unui străin, venit de nicăieri, care nu caută ceva anume, care pare resemnat cu tot È™i toate, dar răzvrătirile de moment nu par să îi dea pace.
Paler aduce în prim plan È™i alte personaje, fiecare având o poveste de viață, ascunzând secrete tulburătoare sau pur È™i simplu trăind departe de ochii curioÈ™i ai lumii exterioare. MăreÈ›ia vieÈ›ii este subiectul preferat al eroului, Petric susÈ›inând în fel È™i chip că poartă în suflet bucuria de a trăi, deÈ™i traiul nu i-a fost nicicând uÈ™or sau îndestulat. Treptat, Daniel Petric îÈ™i găseÈ™te liniÈ™tea, iar lupta lui se încheie lin, fără prea multe regrete ori frustrări. Eroul nu pierde competiÈ›ia, ba chiar am putea spune că iese învingător, iar drumul său nu-i deloc unul abrupt.
Latura de filosof a lui Paler este simplu de descifrat, iar câteva reflecÈ›ii ale autorului au rolul de a reîmprospăta acÈ›iunea cărÈ›ii. Imagini dezolante, oameni aflaÈ›i pe patul de moarte, o luptă cumplită împotriva singurătății, o căutare permanentă, o călătorie spre nicăieri, toate acestea se regăsesc într-un manuscris excepÈ›ional.