Trăgându-se dintr-o familie nobiliară poloneză, Olga Greceanu, născută Skrszewski, a fost scriitoare ÅŸi pictoriţă, figură socială ÅŸi culturală de seamă în vremea Regatului Român. Tatăl său era contele polonez Henric de Skrszewski, iar mama sa - Ana, fiică de boieri. S-a născut la Mănăstirea NămăieÅŸti din ArgeÅŸ pe 4 august 1890, în timp ce părinÅ£ii ei erau în vacanţă. La 12 ani se îmbolnăveÅŸte grav, Åžcoala primară È™i liceul le face la BucureÅŸti, după care studiază chimie ÅŸi arte frumoase în Belgia, la Liege, din 1911 până în 1914, când se declanÅŸează Primul Război Mondial. Ajunsă în România, se căsătoreÅŸte în acelaÅŸi an cu Nicolae Greceanu, colegul său de studii. Creează, împreuna cu Cecilia CuÅ£escu-Storck o asociaÅ£ie a femeilor pictoriÅ£e ÅŸi sculptoriÅ£e din România ÅŸi organizează prima expoziÅ£ie a acestora la Ateneul Român în 1915, apoi o alta la IaÅŸi. În 1919 are o expoziÅ£ie personală la Ateneu. După acest eveniment, până în 1922, se reîntoarce în Belgia pentru a-ÅŸi termina studiile începute, continuând cu specializarea în tehnica fresco la Academia Baudoin din Paris ÅŸi în Italia. Are expoziÅ£ii personale la Paris ÅŸi New York. Priceperea ÅŸi dedicarea o împing la a călători foarte mult, a se perfecÅ£iona continuu ÅŸi a cunoaÅŸte ÅŸi alte artiste de acelaÅŸi nivel din multe alte ţări. Olga Greceanu a organizat, împreună cu fiica hatmanului Arbore, Nina, expoziÅ£ia de la New York, dându-i-se ocazia să devină apropiată de soÅ£ia preÅŸedintelui Franklin Roosevelt.

Pictează cele două săli ale Palatului Sfântului Sinod, sala de ÅŸedinÅ£e a Primăriei Sectorului 1 (denumit atunci sectorul de Verde), sala Muzeului Palatului Regal, la Institutul de Arhitectură, Salonul gării MogoÅŸoaia, exteriorul Institutului de Istorie Nicolae Iorga. După al Doilea Război Mondial pictează biserici ÅŸi face mozaic, cum sunt cele din pridvorul Mănăstirii Antim. De acest lăcaÅŸ o leagă un alt lucru foarte important: Olga Greceanu a fost singura femeie acceptată în grupul Rugul Aprins. De asemenea, a fost singura femeie care a primit permisiunea de a Å£ine predici în biserici.

Sutele de manuscrise ale sale, foarte preÅ£ioase, au fost confiscate ÅŸi în mare parte distruse de comuniÅŸti, care au marginalizat-o ÅŸi multe din lucrările ei artistice au fost distruse sau acoperite, iar averea confiscată. Olga Greceanu carti. Printre lucrările scrise care au rămas în urma ei se numără: BucureÅŸti ÅŸi împrejurimile, CompoziÅ£ia murală: legea ÅŸi tehnica ei, Cula din MăldăreÅŸti, Specificul naÅ£ional în pictură, Monahi zugravi, monahi de subÅ£ire, Femei pictore necunoscute, Pe urmele paÈ™ilor Tăi, Iisuse, MeditaÅ£ii la Evanghelii sau DicÅ£ionar Biblic Ortodox în opt volume, apărut sub titlul Mărturie în cuvânt ÅŸi chip ÅŸi conÅ£inând ÅŸi sute de desene ale artistei.

A murit pictând Schitul Darvari din BucureÅŸti, pe 16 noiembrie 1978. Este înmormântată la cimitirul Bellu.