Oliver Lustig - Dictionar de lagar

Romanul “DicÈ›ionar de lagăr” de Oliver Lustig, a apărut în anul 1982, la editura Cartea Românească, din BucureÈ™ti, fiind un roman tulburător, ce oferă o perspectivă sumbră asupra vieÈ›ii celor încarceraÈ›i în lagărele de concentrare din vremea celui de-al doilea Război Mondial, atunci când au dispărut milioane de oameni nevinovaÈ›i de origine evreiască, lagărul de concentrare “Birkenau- Auschwitz”, ajungând astfel să fie un adevărat simbol al deziluziei È™i al atrocităților naziste.

Romanul reprezintă un element prin care autorul, Oliver Lustig, supravieÈ›uitor al acelui calvar, se destăinuie cititorilor È™i vorbeÈ™te despre toată acea experiență È™i despre traiul dezolant al celor care au ocupat acel lagăr. Printre alte edituri care publică romanul, putem aminti de editura Hasefer, 2002, în format broÈ™at.

Oliver Lustig s-a născut la data de 4 noiembrie 1926, în satul Șoimeni, din comuna Vultureni, judeÈ›ul Cluj, fiind un scriitor român, de origine evreiască, unul dintre supravieÈ›uitorii groaznicelor atrocități petrecute în lagărul de concentrare de la Auschwitz.

Pe lângă aceste destăinuiri, Oliver a fost general-maior în cadrul Armatei Române, iar mai târziu doctor în istorie, ziarist È™i economist, însă cea mai de seamă È™i mai marcantă “abilitate” a acestuia a reprezentat-o posibilitatea de a împărÈ›i cu ceilalÈ›i amărăciunea pricinuită de atrocitățile la care a fost supus în timpul ocupaÈ›iei naziste, astfel că, o parte din viaÈ›a de după supravieÈ›uire a fost închinată amintirii Holocaustului.

Acesta creÈ™te în interiorul unei familii sărmane, familie numeroasă formată din È™ase fraÈ›i, aceÈ™tia fiind arestaÈ›i în anul 1944, de către regimul nazist ungar din acea perioadă È™i duÈ™i în lagărul de concentrare de la Auschwitz.

După ce scapă de atrocitățile naziste, acesta se întoarce la o viață normal, înscriindu-se la “Universitatea din Cluj”, acesta obÈ›inând titlul de doctor în istoria economiei în anul 1965.

De asemenea, acesta se înrolează în Armata Română, fiind încadrat ca locotenent-colonel, ocupându-se cu precădere de administrarea unei reviste militare.

Acesta scrie nenumărate cărÈ›i, dintre care douăsprezece dintre acestea despre Holocaust, acestea fiind traduse în germană, maghiară, portugheză, engleză sau italiană, prima sa carte apărând în anul 1957, “Însemnări din preajma crematoriului”.

Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Din umbra crematoriului”, 1960, “Armata română în primii ani ai revoluÈ›iei È™i construcÈ›iei socialiste”, 1975, “Destin blestemat”, 1980 sau “Scrisori de dragoste spânzurate”, 1985.

Romanul “DicÈ›ionar de lagăr” de Oliver Lustig reprezintă un roman în care amintirea unor evenimente tragice, pare să treacă de orice piedici, fiind în sine niÈ™te amintiri despre perioada petrecută în lagărul de la Birkenau, de lângă Auschwitz, autorul oferind în toate cele peste 300 de pagini o imagine stabilă, umană È™i echilibrată asupra trecutului, totul fiind scris pentru a marca un profund respect È™i o veÈ™nică amintire celor care au pierdut lupta cu viaÈ›a în timpul acelor atrocități din 1944-1945.

După cum se observă È™i din titlu, romanul promite să fie un dicÈ›ionar al experienÈ›ei terifiante din lagăr, È™i asta reuÈ™eÈ™te să ofere, totul fiind foarte bine proporÈ›ionat È™i oferit cititorului, parcă opera este scrisă cu o grijă marcantă față de semeni, iar autorul, nu se jenează să ofere imagini terifiante, însă într-o manieră bine pusă la punct, ca o reîntoarcere către acele evenimente, în aceaÈ™i secundă fatidică.

Se aÈ™terne în cuprinsul romanului o angoasă de neegalat È™i asta datorită faptului că toate acele evenimente sunt asimilate de cititor ca unele reale, toate imaginile cu crematoriile, cu sinuciderile ordonate de naziÈ™ti sau imaginile cu oamenii subnutriÈ›i ce suferă de foame, devin coÈ™maruri trăite cu răsuflarea sacadată.

Pe de altă parte, autorul vorbeÈ™te È™i despre scrierile din germană care apăreau pe pereÈ›ii lagărului, toate folosite într-un mod impunător, iar toate senzaÈ›iile având È™i ele în spate aceleaÈ™i sentimente revelatoare care parcă rămân undeva în imponderabilitate (die angst-frică ; das Mitleid- milă ; das brot-pâinea ; der Judenstern-steaua galbenă), acestea fiind piesele de puzzle care formează imaginea completă a lagărului.

În iunie 1944, Oliver, împreună cu alÈ›i doi fraÈ›i È™i o soră, se întorc acasă, lăsând în urmă o experiență terifiantă È™i doi părinÈ›i morÈ›i pentru o obsesie înăbuÈ™ită într-o furie nebunească.