Oliver Lustig - Viata in imperiul mortii

SupravieÈ›uitor al lagărului de la Auschwitz, Lustig ajunge în atenÈ›ia publicului după ce îÈ™i publică memoriile È™i face mărturisiri cutremurătoare despre perioada trăită în spatele sârmei ghimpate. Istoric È™i cunoscător al mai multor limbi străine, maestrul Lustig ne captivează cu o serie de mărturisiri È™ocante È™i reuÈ™eÈ™te să ne trezească cele mai sumbre temeri.

La 1943, Germania domină lumea, iar războiul nebun al lui Hitler captivase Europa. Frica, sărăcia È™i tumultul unui războiul încrâncenat, dar nedorit erau constantele care predominau. Epurarea È™i exterminarea evreilor, crearea unei închipuite rase albe, pure, formată numai din germani autentici, sunt numai câteva dintre elementele care ne vor rămâne în minte permanent. Lucrările de istorie ne vor arăta cum au stat, de fapt, lucrurile în tabăra naziÈ™tilor È™i ne vor familiariza cu o filă neagra din istoria umanității, însă jurnalul lui Lustig este mai mult de atât. O lucrare nemaipomenită, realistă, dureroasă È™i plină de tristeÈ›e, construită în jurul unui eveniment care a marcat imaginarul european peste veacuri, va deveni nemuritoare.

Lustig este sincer, realist È™i povesteÈ™te cu încrâncenare cele petrecute la Auschwitz. ViaÈ›a de zi cu zi, raÈ›iile de mâncare, mizeria, boala È™i moartea sunt constantele zilelor lui. Ascunde, sub salteaua mizerabilă din paie, un caiet în care notează zi de zi, oricât de sfârÈ™it de oboseală ar fi. Zilele trecute greu, frigul se lasă odată cu seara, iar speranÈ›a e aproape pierdută, nemÈ›ii par învingătorii unui conflict pe care ei înÈ™iÈ™i l-au deschis, iar Hitler este mai puternic ca niciodată. Evreii sunt purtaÈ›i din lagăr in lagăr, cei mai norocoÈ™i au primit de muncă È™i se pot bucura, fie È™i pentru scurtă vreme, de viață. Femeile È™i copiii sunt adesea înghesuiÈ›i în camerele de gazare, sub pretextul că vor face un duÈ™ È™i nu se mai întorc niciodată. Oricine sfidează cât de puÈ›in autoritatea, este adus pe eÈ™afod, în faÈ›a armatei SS È™i executat, fără drept de apel. Unii se sinucid, căci nu mai pot îndura atâta suferință, alÈ›ii continuă să lupte, până când forÈ›ele ii vor părăsi. Unii vor să evadeze È™i chiar încearcă, dar sfârÈ™esc sub o ploaie de gloanÈ›e, alÈ›ii cred in ziua de mâine È™i caută orice urmă de speranță dincolo de gardul electric. ViaÈ›a în lagăr este un chin constant, dar faptul că sunt în viață, îi consolează È™i îi întăreÈ™te pe prizonieri.

Lustig este lucid in dezvăluire È™i reuÈ™eÈ™te să surprindă magistral cadre pe care le-am văzut în filme ori despre care ne-au povestit bunicii. Cumva, epopeea aceasta despre suferință È™i speranță reuÈ™eÈ™te să ne trezească la realitate È™i să ne familiarizeze mai mult cu odioasa perioada a Holocaustului. Cartea de față este disponibilă pe site-ul nostru in mai multe ediÈ›ii, după cum urmează: Editura pentru Literatură (1969), Editura pentru Literatură (1970).