Despre P. P. Negulescu
Născut la PloieÅŸti pe data de 14/27 octombrie 1872, Petre P. Negulescu, filosoful ÅŸi omul politic român ÅŸi-a făcut studiile primare ÅŸi liceale în oraÅŸul natal înainte de a se înscrie la facultatea de ÅžtiinÅ£e a Universităţii din BucureÅŸti. În primul an de studiu un coleg i-a recomandat să audieze prelegerile de istoria filosofiei ale lui Titu Maiorescu. Negulescu a fost cucerit de la prima întâlnire într-atât încât a abadonat studiul ÅŸtiinÅ£elor în favoarea cercetării filosofiei. Începând din următorul an era student la Litere ÅŸi apropiat al lui Maiorescu, care l-a introdus în ÅŸedinÅ£ele Junimii din locuinÅ£a sa. Din studenÅ£ie, Negulescu devine colaborator la revista Convorbiri Literare, prima lucrare pe care o tipăreÅŸte în paginile publicaÅ£iei, la douăzeci de ani, având titlul Psihologia stilului. Teza sa de licenţă, cu care a obÅ£inut diploma în 1892, avea drept subiect Critica apriorismului ÅŸi a empirismului. În anul următor, la solicitările lui Maiorescu, filosoful va primi o bursă pentru o călătorie de studii în Germania ÅŸi FranÅ£a din partea Ministerului InstrucÅ£iunii ÅŸi Cultelor. În străinătate studiază în biblioteci, cercetează muzeele pariziene ÅŸi berlineze, scrie pentru Convorbiri Literare, înainte de a se întoarce în Å¢ară în 1894. ObÅ£ine un post de conferenÅ£iar în filosofie la Universitatea din IaÅŸi ÅŸi conducerea, împreună cu alÅ£i colegi, a Convorbirilor, din 1899 fiind titularul catedrei de istoria filosofiei ÅŸi logică. Din 1910, odată cu pensionarea lui Maiorescu, va prelua catedra de istorie ÅŸi filosofie pentru 30 de ani.
Din 1936 este membru al Academiei Române. Peste doi ani va publica volumul întâi din lucrarea Destinul omenirii – cel de-al patrulea va apărea în 1944, la fel cu cel de-al patrulea din Istoria filosofiei contemporane, începută a fi tipărită în 1941, la un an după ce fusese pensionat forÅ£at de regimul antonescian. Pe plan academic P. P. Negulescu era de o bogăţie a cunoÅŸtinÅ£elor covârÅŸitoare. Avea informaÅ£ii nu doar în domeniul filosofiei ÅŸi al antropologiei, ci ÅŸi din chimie, matematică, fizică. Abordarea sa concepea ca filosofia să se afle în strânsă legătură cu ÅŸtiinÅ£a, sintetizând. Prefera să nu îÅŸi manifeste opiniile ÅŸi viziunile proprii, ci să perpetueze părerile predecesorilor săi, menÅ£inându-se ponderat, lipsit de orice stridenţă ÅŸi în comportamentul exterior. P. P. Negulescu a murit la 79 de ani, în aprilie 1951, fiind înmormântat la cimitirul Bellu din BucureÅŸti.