Panait Istrati se naÈ™te la Brăila în 1884 È™i este fiul nelegitim al unei spălătorese È™i al unui contrabandist grec, Gherasim Valsamis. Comparat adesea cu scriitorul rus Maxim Gorki, Istrati dă de o inteligență nativă formidabilă, deÈ™i rezultatele È™colare oglindesc altceva.
ÎÈ™i petrece adolescenÈ›a lucrând ca ajutor de cârciumă, ori barman prin diferite buticuri de colÈ›. Mai târziu, îÈ™i doreÈ™te nespus să călătorească È™i porneÈ™te în aventuri È™i călătorii care îi vor schimba percepÈ›ia despre viață È™i îi vor servi drept sursă de inspiraÈ›ie pentru operele sale.
Ajunge, astfel, în Alexandria, Cairo, Napoli, Paris È™i multe alte locaÈ›ii. În acest timp, citeÈ™te, avid de cunoaÈ™tere, tot ce prinde È™i realizează că îÈ™i doreÈ™te să devină scriitor. Având o înclinaÈ›ie spre limbi străine È™i istorie, aprofundează operele marilor clasici È™i schiÈ›ează primele sale opere. În 1906 publică primul articol într-o gazetă locală, sperând să fie remarcat de clasa intelectualilor. În 1927 îl întâlneÈ™te pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis, care îl va menÈ›iona mai târziu în cea mai importanta opera a sa, „ Zorba Grecul".
Istrati reuÈ™eÈ™te să surprindă publicul prin operele sale, însă mai marii literaturii române nu îl vor aprecia pentru realismul său. Nicolae Iorga s-a arătat în dezacord cu convingerile promovate de Istrati, considerându-l nedemn pentru elita scriitorilor. Nici Pamfil Șeicaru nu a avut sentimente mai paÈ™nice față de Istrati, susÈ›inând că nu a putut duce la bun sfârÈ™it lectura cărÈ›ii „Chira Chiralina".
„Ciulinii Bărăganului” apare pentru întâia oară în 1921 È™i prezintă lumea în timpul Răscoalei din 1907. În rafturile anticariatului nostru sunt disponibile mai multe ediÈ›ii ale romanului, după cum urmează: Tineretului (1954), Ion Creangă (1972), Minerva (1974). Curtea Veche (2011), Jurnalul NaÈ›ional (2010).
Cartea este un elogiu adus tuturor care È™i-au găsit sfârÈ™itul în timpul confruntărilor. Cartea se concentrează pe expunerea societății româneÈ™ti într-o perioadă de criză politică È™i expune viaÈ›a de la È›ară în timpul răscoalelor țărăneÈ™ti de la începutul secolului. Scrierea îl are în centru pe Matache, stabilit în câmpia Bărăganului È™i trăind liniÈ™tit în ograda sa înconjurată de ciulini. Vestea morÈ›ii tatălui său îl va răscoli puternic pe protagonist, care porneÈ™te într-o călătorie deosebită către locul de baÈ™tină al părintelui.
În incursiunea sa, Matache asistă la celebra răscoală din 1907. Revolta țăranilor este prezentată într-o manieră inegalabilă de Istrati, iar întregul roman este învăluit într-un aer sumbru. Sărăcia È™i mizeria celor care luptă pentru libertate È™i drepturi fundamentale, răscoala nebună a țăranilor nepregătite de luptă, moartea eroică a acestora È™i imaginea dezolantă lăsată în urmă, sunt elementele care vor impresiona cititorul.
În 1957 romanul va fi ecranizat, în regia lui Louis Daqui È™i va obÈ›ine numeroase premii È™i chiar o nominalizare la Festivalul de Film de la Cannes.