Panait Istrati - Nerantula
Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!
Alte titluri publicate de același autor:
-40% Vezi detalii
Panait Istrati - Codin. Copilaria lui Adrian Zografi (editie bilingva)
IN STOC
Pret: 
-40% Vezi detalii
Panait Istrati - Casa Thuringer. Viata lui Adrian Zografi (editie bilingva)
IN STOC
Pret: 
Romanul în original, din limba franceză, “Le refrain de la fosse – Nerantsoula”, “NeranÈ›ula”, în traducere liberă, de Panait Istrati, a apărut în anul 1927, în limba franceză la editura Grasset, fiind un roman care îmbină elemente din oraÈ™ul în care a crescut Istrati, Brăila, cu alte elemente exotice strânse din peregrinările de peste ani ale autorului. În traducere această denumire se apropie de expresia de “stradă a È™anÈ›ului”, făcând parte dintr-o porÈ›iune dintr-un bulevard brăilean.
Opera tradusă apare după ce autorul se stabileÈ™te în România, în anul 1930, însă o traducere mai completă apare de-abia în anul 1970. Printre cele mai importante opere ale autorului, putem aminti de editura Eminescu, din colecÈ›ia Romanul de dragoste, 1970, în format broÈ™at, editura Minerva, 1984 È™i 1988, în format broÈ™at sau editura ErcPress, 2009, în format cartonat.
Panait Istrati sau Gherasim Istrati, aÈ™a cum figurează în actele oficiale ale vremii, s-a născut la data de 10 august 1884, în oraÈ™ul port la Dunăre, Brăila, fiind un însemnat scriitor È™i jurnalist, cunoscut È™i pentru scrierile în limba franceză, dar È™i pentru extraordinarul talent de a picta foarte atent aspecte pitoreÈ™ti desprinse din occident, fiind categorisit ca fiind un scriitor exotic.
CreÈ™te într-un mediu sărac, fiind fiul unei spălătorese È™i a unui grec, Gherasim Valsamis, care se ocupa cu contraband în acele vremuri.
Urmează cursurile È™colii primare în BaldovineÈ™ti, terminând doar È™ase clase, fiind nevoit să repete doi dintre aceÈ™tia. Se întreÈ›ine singur È™i lucrează ca brutar, ucenic de cârciumar sau cărbunar pe navele Serviciului Militar Român, vizitând câteva oraÈ™e importante de pe mapamond.
În tot acest timp, citeÈ™te foarte mult, schiÈ›ându-È™i un caracter scriitoricesc în persoana lui Maxim Gorki, scriitor cu care a fost comparat în decursul anilor.
Primele încercări literare datează din anul 1906 în presa din acele vremuri, cu articolul “Hotel Regina”, pentru ca între anii 1910 È™i 1912, să publice mai multe povestiri în revista “România muncitoare”.
Printre cele mai importante opere ale autorului, putem aminti de “MoÈ™ Anghel”, 1924, “Codin”, 1926 sau “Ciulinii Bărăganului”, 1928.
Romanul “NeranÈ›ula” de Panait Istrati reprezintă o operă mai puÈ›in luată în seamă de către criticii vremii, Istrati fiind neînÈ›eles în acele vremuri dintre cele două războaie, scriitorul fiind celebru cu precădere în FranÈ›a, fragmente din multe romane fiind publicate în prestigioasa revistă “Europa“ È™i mai apoi în volum la editura franceză Grasset.
Romanul “NeranÈ›ula”, nu face parte din seria lui Adrian Zografi, “NeranÈ›ula” oferindu-ne o altă figură marcantă în acest răgaz scriitoricesc oferit de Istrati care pune puÈ›in pauză seriei cu care a obiÈ™nuit cititorul. În opera de față, Panait Istrati a avut o teamă în momentul în care a tradus opera, deoarece originalul în franceză era absorbit foarte rapid de francofoni, francezii fiind fani ai genurilor presărate cu picanterii. Panait Istrati a vrut să voaleze într-o oarecare măsură traducerea, practic povestea dramatică a NaranÈ›ulei, o prostituată care avea nevoie de bani pentru o persoană infirmă, fiind în percepÈ›ia balcanică puÈ›in mai greu de digerat, în FranÈ›a însă imaginea aceasta ar putea fi asociată È™i cu povestea din “Mizerabilii”, de Victor Hugo.
Toată această poveste îmbibată în valenÈ›e occidentale rafinate, duc imaginea unei sacagiÈ›e dintr-un cartier josnic brăilean, în lumina orbitoare a unei alte mahalale pariziene, în care oamenii văd diferit iubirea. Romanul este atât de cromatic È™i viu încât curge ca un poem plin de vigurozitate È™i imensitate, din acest punct de vedere Perpessicius numindu-l un roman ca o “Rapsodie brăileană”.
Opera poate fi asemănată dintr-un punct de vedere cu “Chira Chiralina”, însă aici personajul principal, NeranÈ›ula încearcă prin orice mijloace, în acest caz prin prostituÈ›ie să ajute un semen È™i să îi facă viaÈ›a mai uÈ™oară.
Toată această poveste pleacă de la un vechi cântec grecesc È™i marinăresc care face pe toată lumea să danseze, fiind în construcÈ›ia romanului de față un cântec de iubire dar È™i de moarte : “„Pe țărmul mării, pe prundiÈ™ / NeranÈ›ula fundoti / O fecioară-È™i clătea fusta / NeranÈ›ula fundati”.
Opera se concentrează în Ramleh, Alexandria, developând povestea a trei copii, Marcu, Epaminonda È™i NaranÈ›ula, ultima dintre ei, suferind un accident È™i fiind dusă la spital.
Povestea se reia după zece ani, când cei doi băieÈ›i o regăsesc pe NeranÈ›ula, care lucra la un bordel pentru a putea ajuta o persoană pe nume Aurel, persoană cu probleme locomotorii.
Epaminonda, fiind gelos, îl înjunghie fără voie pe Aurel, iar după acest episod pleacă alături de Marcu într-o călătorie care îl va schimba, finalul fiind unul tragic în stilul lui Panait Istrati.
Opera oferă o altă perspectivă pentru o epocă care trăieÈ™te fiind constrânsă în conceptele învechite È™i încastrate din România interbelică, aspecte care nu sunt agreate în societate, fiind transpuse de Istrati în literatura franceză cosmopolită.
sus
- Poţi plăti online prin intermediul procesatorului Netopia Payments
- Urmăreşte-ne pe facebook pentru a fi la curent cu promoţiile PrintreCarti.ro
Copyright © 2014-2026 PrintreCarti.ro