Parinoush Saniee - Tatal celuilalt copil

Parinoush Saniee s-a născut în Teheran în 1949, o vreme în care încă mai era un strop de libertate. Tatăl său era È™i jurist dar È™i profesor È™i avea o bibliotecă cu mii de titluri pe care a îndemnat-o încă de mică să le citească. Va obÈ›ine o diplomă în psihologie însă va alege asta ca a doua meserie, prima fiind în cadrul Ministerului Muncii din Iran. Prima sa operă publicată a fost "Cel care mă aÈ™teaptă" È™i a reuÈ™it să aibă succes încă din prima lună. Din cauza cenzurii multe dintre romanele sale au fost ori interzise ori scurtate în È›ara sa, dar au fost traduse în 26 de limbi È™i asta a ajutat-o să ajungă o scriitoare de best-seller. A scris zeci de opere însă doar trei au ajuns în È›ara noastră aÈ™a că aÈ™teptăm cu sufletul la gură următoarele cărÈ›i de neratat.

Romanul "Tatăl celuilalt copil" a fost publicat pentru prima dată în limba persană în 2004. În limba română apare la editura Polirom în ediÈ›iile din 2013 È™i 2017.

În centrul atenÈ›iei îl avem pe Shabab ce la începutul cărÈ›ii are frumoasa vârstă de patru ani. Era un copil inteligent, singura problemă era că încă nu pronunÈ›ase nici un cuvânt iar tatăl său începuse să îl considere ruÈ™inea familiei. Această problemă venea de la faptul că toÈ›i cei din jur îl descurajau, "Nu o să vorbeÈ™ti niciodată!", "EÈ™ti un prost!" sau "Ne e ruÈ™ine cu tine!" erau doar câteva dintre remarcile agresive ce îl făceau pe băieÈ›el să îi fie frică să spună ceva. Mama sa era singura care credea că nu are probleme însă era foarte protectivă, încerca să È›ină loc È™i de tată având în vedere că acesta se purta ca un necunoscut. Shabab avea două voci în capul său, pe Asi È™i Babi, ce de multe ori îi colorau viaÈ›a alb-negru pe care o avea. Anii trec iar perspectiva din care vedem lumea este văzută din ochii unui băiat inteligent ce observă cât de imaturi sunt cei din jur. AtenÈ›ia tatălui se mutase în dreptul celuilalt copil, Arash, care a fost instruit încă de mic să fie perfecÈ›ionist, È™i astfel Shabab începe să îi spună propriului părinte "Tatăl celuilalt copil". În casa aceea trăiau oameni ce trebuiau să îÈ™i facă datoria de cetățeni respectaÈ›i în societate, în nici un caz oameni fericiÈ›i, iar acest sentiment de presiune constantă oprea È™i cuvintele micuÈ›ului să iasă pe gură. Într-o zi este lăsat în cabinetul unui medic È™i ajunge într-o familie de bătrânei. Acolo toÈ›i erau fericiÈ›i È™i nimeni nu avea nici o problemă cu defectul său È™i astfel È™i-a dat seama că familia sa este problema, nu el. Iubirea necondiÈ›ionată a fost È™i încă este din păcate un sentiment greu de găsit È™i de asumat, aÈ™a că iată cum Shabab la vârsta de 20 de ani ne-a povestit pățaniile sale într-un astfel de mediu. Daca va găsi dragostea familială È™i curajul de a vorbi aflaÈ›i din carte, È™i vă spun să va grăbiÈ›i pentru că băiatul are nevoie de ajutorul nostru.