Romanul “TentaÈ›ia inocenÈ›ei”, “La tentation de l'Innocence”, în limba franceză, de Pascal Bruckner, a apărut în anul 1995, la editura Grasset, din Paris, FranÈ›a, fiind un roman care se întinde ca un păienjeniÈ™ pe toate planurile sociale, economice È™i politice, vorbind despre aspecte ce È›in de consumerism, de tehnologie È™i de omul modern care ajunge să trăiască într-un univers pestriÈ›, plin de produse ce zac zâmbind pe orice raft din supermarket.
Pe de altă parte, cartea vorbeÈ™te È™i despre statele mai puÈ›in dezvoltate care trăiesc la limita subzistenÈ›ei, oamenii fiind atraÈ™i într-o muncă până la epuizare, iar din această muncă cei care câÈ™tigă sunt magnaÈ›ii ancoraÈ›ii în mirajul intens al profiturilor exuberante.
În România, romanul apare în anul 1998, la editura Nemira, din colecÈ›ia Totem, fiind singura editură care publică romanul, o altă ediÈ›ie fiind publicată în anul 2005, în format broÈ™at.
Pascal Bruckner s-a născut la data de 15 decembrie 1948, în Paris, FranÈ›a, fiind un scriitor È™i filosof francez contemporan, cel care a schimbat concepÈ›ia filosofică asupra unor elemente ce È›in de societate, politică, economie, psihologie sau educaÈ›ie, fiind din acest punct de vedere un pionier în ceea ce priveÈ™te Filosofia în secolul XX.
CreÈ™te, în spiritul religios, urmând cursurile unor È™coli iezuite din Paris, pentru ca mai târziu, să urmeze cursurile universitare la “Universitatea din Sorbona” sau “École Pratique des Hautes Études”, devenind lector după ce finalizează studiile la “Institutul de Studii Politice” din Paris.
Studiile aprofundate despre filosofie, societate È™i politică, îl plasează în prim planul filosofic internaÈ›ional, înfiinÈ›ând un nou curent în filosofia mondială, tratând cu precăderea tema politică, social-economică sau educativă.
Publică cu precădere eseuri pe teme filosofice, dar È™i romane mai ample, unul dintre primele lui romane publicate în anul 1983, este “Le Sanglot de l'homme blanc”, “Lacrimile bărbatului alb, un roman care tratează discrepanÈ›ele dintre politica Occidentală È™i statele din lumea a treia, care ajung să trăiască la limita subzistenÈ›ei.
Printre cele mai importante opere semnate de autor, putem aminti de “Lunes de fiel”, “Îngerii răi”, 1981, “La Tyrannie de la Pénitence”, “Tirania vinovăției”, “La tentation de l'innocence”, “TentaÈ›ia inocenÈ›ei”, 1995 sau “Tentation d'innocence”, ”Ispita inocenÈ›ei”, 2000.
Romanul “TentaÈ›ia inocenÈ›ei” de Pascal Bruckner reprezintă o carte în care autorul plasează o parte din subiecte pe existenÈ›a unor alte opere care tratează tema consumeristă, în speță, opera “Mizeria prosperității”, care vorbeÈ™te despre aceleaÈ™i accente care au împotmolit omul modern într-un teritoriu aparent prosper, dar care trăieÈ™te dus de nas de o falsă prosperitate, iar ca È™i o viziune mai amplă asupra lumii, Bruckner ajunge să escaladeze teritoriul social, economic È™i politic mult mai intens în opera de față, punând punctul pe “i”, într-o manieră la obiect asupra lumii moderne.
Autorul oferă o viziune directă în ceea ce priveÈ™te accentele pe care s-a clădit lumea de astăzi, acesta vorbind despre societatea care s-a tehnologizat È™i a ajuns să se încreadă din ce în ce mai mult în ecrane È™i în inteligenÈ›a artificială, fără a mai analiza È™i fără a mai pune în balanță într-un mod raÈ›ional riscurile care pot apărea.
Astfel că, omul ajunge să fie absorbit de televizor, care îl manipulează È™i îl face să se ghideze după un anumit tipar implementat într-o anumită emisiune TV sau îl aÈ™ează în mijlocul unei industrii consumeriste, televizorul fiind È™i el un mijloc de atragere a consumului.
Pe de altă parte, Bruckner vorbeÈ™te despre politic È™i despre interesul unor state de a se “martiriza”, dat fiind trecutul de victimă cu care statul respectiv s-a confruntat, din acest punct de vedere, autorul fiind cel care atrage atenÈ›ia asupra unor excese de putere venite după tot acest moment de vindecare a cicatricilor.
Opera îÈ™i propune să traseze mai multe linii marcante din societate, fiind un cumul de factori care alcătuiesc societatea modernă de astăzi, oferind o paralelă tranÈ™antă între societatea europeană È™i americană care trăieÈ™te în abundență È™i marile zone sărace din Africa È™i Asia, care trăiesc în foamete È™i boală, fiind o “societate a extremelor”, aÈ™a cum este ea numită de către istoricul È™i socialistul Erich Hobsbawn.
Totul este acaparat de o inocență de proporÈ›ii, căci societatea umană ajunge să creadă că totul devine simplificat, iar omul nu mai trebuie să lupte pentru a îÈ™i satisface vreo nevoie, totul fiind pus pe tavă È™i împachetat frumos, însă moralitatea nu se vinde la supermarket de Black Friday.