Patrick White - Ochiul furtunii

Patrick White, născut la 28 mai 1912, a fost un scriitor austriac, laureat cu "Premiul Nobel pentru Literatură" în anul 1973. Debutează în cariera literară cu roman "Happy Valley", publicat în anul 1939 în New South Wales, remarcându-se influenÈ›a lui D.H. Lawrence È™i a lui Thomas Hardy. De-a lungul anilor, White È™i-a exprimat tot mai mult opiniile cu privire la chestiuni politice, literare È™i de altă natură, în scrisori adresate editorului "Sydeny Morning Herald". De la sfârÈ™itul anilor 1960, acesta s-a implicat în diverse proteste, iniÈ›ial împotriva recrutării pentru războiul din Vietnam, aceasta fiind o abatere destul de mare pentru cineva care provenea dintr-o familie pastorală bogată care susÈ›inea în mod tradiÈ›ional valorile conservatoare, anglo-australiene.

Cartea "Ochiul furtunii", publicată pentru prima oară în anul 1973, spune povestea octogenarei Elizabeth Hunter, cândva o femeie foarte frumoasă È™i plină de viață, care acum se afla imobilizată la pat, în somptuoasa ei locuință din Sydney.

Metafora "ochiul furtunii", care dă numele volumului, este genială, funcÈ›ionând în mai multe moduri, deoarece caracterul distructiv al unei furtuni poate, de asemenea, să înlăture degradarea, aducând oportunități de reînnoire după ea. DeÈ™i romanul a fost publicat într-o perioadă de frământări: de la războiul din Vietnam È™i miÈ™carea anti-război, la provocările de autoritate È™i conservatorism, miÈ™cări pentru drepturile civile È™i feminism, rivalități ale superputerilor exprimate în Cursa SpaÈ›ială È™i Războiul Rece, conflictul din orientul Mijlociu È™i instabilitate postcoloniala; la fel ca È™i casa lui Elizabeth, volumul nefiind este atins de aceste evenimente. OpuleÈ›a reÈ™edinÈ›ei Hunter, care în cele din urmă se estompează, nu este un refugiu sigur. Ca ochiul unei furtuni, casa este înÈ™elător de paÈ™nică È™i fundamental răuvoitoare, populată de grotesc È™i egoism. Doamna Hunter este înconjurată de trei asistente, sora Santis, sora Manhood È™i sora Badgery - care trebuie să fie la dispoziÈ›ia ei încontinuu; avocatul familiei, domnul Wyburd, compromis din cauza indiscreÈ›iei sale din trecut È™i o soÈ›ie cu o viziune diferită asupra "condiÈ›ionării etice"; menajera, Lotte Lippman, care a fugit de Hitler dând peste un alt tip de opresiune, de data aceasta autoimpusă de vinovăția supravieÈ›uitorului; È™i cei doi copiii ai ei, Sir Basil Hunter È™i PrinÈ›esa Dorothy de Lascabanes - care îÈ™i doresc ca propria mamă să moară pentru a putea pune mâna pe moÈ™tenirea lăsată de aceasta. Chiar È™i pe patul de moarte, Elizabeth exercită o influență puternică asupra toturor din jurul ei. Fiul ei, Basil, este un actor cunoscut, iar fata sa, Dorothy este căsătorită cu un prinÈ› francez, însă amândoi au nevoie de bani, ăsta fiind unul dintre principalele motive pentru care s-au întors în casa părintească. Sunt două personaje slabe È™i vulnerabile, foarte bine descrise de White. ExperienÈ›a autorului se vede de pe urma caracterizărilor personajelor sale, care sunt realizate în aÈ™a fel încât transformă romanul într-o lectură captivantă. El portretizează întreaga poveste aproape perfect, fiecare propoziÈ›ie fiind foarte bine construită. Descrierile din carte sunt adesea succinte, autorul fiind brutal de sincer în evaluarea personajelor sale È™i a motivelor acestora. Romanele lui White trebuie citite mereu urmărind modul în care acesta se joacă atât cu ordinarul È™i extraordinarul, cât È™i cu fizicul È™i metafizicul.

Cartea "Ochiul furtunii" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru într-o singură ediÈ›ie, È™i anume: All (2016).