Paul Auster - Trilogia New York-ului

Paul (Benjamin – pseudonim) Auster s-a născut la data de 3 februarie 1947, la Newark, New Jersey, SUA. El este scenarist, regizor de film, romancier, autobiograf, autor, profesor universitar, prozator, eseist, poet, traducător american, soÈ›, tată È™i reprezintă (printre alÈ›ii) postmodernismul. Paul este de origine evreu, făcănd parte dintr-o familie de evrei din pătura de mijloc a societății, proveniÈ›i din Polonia. După o perioadă de studii în Europa, Paul se întoarce în America pentru a studia la Columbia University, iar în timpul studiilor scrie articole pentru „Daily Spectator” È™i face o serie de traduceri din limba franceză a unor lucrări ale lui Jean Genet. ÎÈ™i întrerupe pentru o scurtă perioadă studiile în anul 1967 pentru a se întoarce la Paris, apoi îÈ™i ia licenÈ›a în anul 1969 în literatură comparată È™i limba engleză, la Columbia University. Se pare că dragostea față de Paris revine în anul 1971 când se mută acolo, însă devenind prea dificil din punct de vedere financiar, se întoarce la New York în 1974. El traduce lucrări a unor nume precum: Jean Paul Sartre, Edmond Jabes, Stephane Mallarme, Maurice Blanchot. Temele pe care el le abordează în romanele sale sunt adesea legate existenÈ›ialism,  o perpetuă căutare a identității, a sinelui È™i a semnificaÈ›iei personale. O parte dintre cele mai apreciate lucrări ale sale sunt: „Trilogia New York-ului”, „Palatul Lunii”, „Cartea iluziilor”, „Muzica È™anselor”. El este considerat unul dintre cei mai autentici È™i distinÈ™i autori de literatură contemporană (È™i nu numai), iar opera sa a fost tradusă în peste treizeci de limbi în întreaga lume. A câÈ™tigat expunere prin seria de poveÈ™ti cu detectivi experimentali „Trilogia New York-ului” care conÈ›ine următoarele: „OraÈ™ul de sticlă” (1985), „Fantome” (1986) È™i „Camera încuiată” (1986). A debutat cu un volum de poezii intitulat „Descoperirea” (1976) È™i o altă publicaÈ›ie numită „InvenÈ›ia solitudinii”. Cea din urmă face parte din seria sa de memorii personale È™i autobiografii, la care se alătură următoarele „Jurnal de seară” È™i „Raport din interior”. Pe lângă publicaÈ›ii, cărÈ›i, poezii, scenarii, el a scris de asemenea È™i versuri pentru piese precum „Natty Man Blues”. Fiind unul dintre cei mai apreciaÈ›i, multi-talentaÈ›i artist-autor, a câÈ™tigat È™i o serie de premii È™i distincÈ›ii, dintre care amintim: „Premiul Morton Dauwen Zabel” (1990) de la Academia Americană de Arte È™i Litere; premiul „John William Corringhton” pentru excelență literară (1996); a fost ales ca „Fellow” al Academiei Americane de Arte È™i ȘtiinÈ›e (2003); „Premiul PrinÈ›ul de Asturias pentru Literatură” (2006). Tot în 2006 a fost ales la Academia Americană de Arte È™i Litere pentru Literatură.

„Trilogia New York-ului” a fost publicată în anul 1987, iar astăzi o regăsim la noi în anticariat în edituri precum: „Universul” (2007), „Univers” (1998), „Art” (2015).

Această trilogie conÈ›ine „OraÈ™ul de sticlă”, publicat în anul 1985, despre scriitorul Daniel Quinn, care îÈ™i publică lucrările sub pseudonimul William Wilson. Datorită sau din cauza faptului că apar niÈ™te telefoane greÈ™ite (oare?), ajunge să fie numit detectiv particular Paul Auster È™i va fi angajat să îl apere pe Peter Stillman de tatăl acestuia care poartă acelaÈ™i nume. Quinn acceptă oferta È™i îÈ™i asumă noua personaliate, foarte asemănătoare cu cea a eroului creat de către el în romanele sale poliÈ›iste (detectivul Max Work). Stillman – tatăl – este un bătrân îndoctrinat de religie, dus la extrema fanatismului, care îÈ™i abuzează fiul (pe Stillman), lovindu-l când încerca să spună ceva È™i izolându-l timp de 9 ani într-o încăpere, singur, cu scopul de a-l găsi pe Dumnezeu. Quinn ajunge să înnebunească, adâncindu-se mult prea mult în acest caz È™i pierzându-È™i propria identiate când lucrurile îi scapă de sub control.

Cea de-a doua poveste este „Fantome”, publicată în anul 1986. Personajele poartă aici nume de culori: Blue, Black È™i White. Blue este un detectiv angajat de domnul White pentru a-l spiona pe domnul Black. Blue se dedică total meseriei, astfel că se mută chiar peste drum de casa lui Black È™i ajunge să îl urmărească zi È™i noapte È™i scriind rapoarte amănunÈ›ite despre activitatea acestuia. După mai bine de un an, Blue se hotărăște să îl înfrunte pe Black, dar È™i pe White, a căror personalități se întrepătrund în mintea lui.

Cea de-a treia poveste „Camera încuiată” a fost publicată în acelaÈ™i an cu „Fantome” È™i reprezintă o încercare a autorului de a lega primele două poveÈ™ti. Fenshawe dispare pentru o biografie, iar soÈ›ia lui îl sună pe fostul său coleg È™i prieten din copilărie pentru a-i spune despre această întâmplare È™i faptul că acesta È™i-a lăsat manuscrisele. Colegul lui Fenshawe publică manuscrisele acestuia, se căsătoreÈ™te cu soÈ›ia prietenului său îÈ™i asumă treptat viaÈ›a lui. În final, decide să pornească în căutarea lui Fenshawe È™i a propriului sine.