Magia egipteana

Edițiile aflate acum în stocul anticariatului PrintreCarti.ro - Comandă online!

Paul Christian - Magia Egipteana -20% Vezi detalii Paul Christian - Magia Egipteana IN STOC Pret: 27,00Lei 21,60 Lei

Jean-Baptiste Pitois, cunoscut È™i sub numele de Paul Christian, a fost un autor francez, devenit cunoscut în urma publicării cărÈ›ii "The History and Practice of Magic". Născut pe 15 mai 1811, în Remiremont (FranÈ›a), în adolescență acesta decide să se mute la Paris, avându-l ca mentor pe Charles Nodier, interesul acestuia pentru ocultism transferându-i-se lui Pitois.
Întocmirea unui horoscop este o adevărată artă care se compune din mai multe operaÈ›ii înlănÈ›uite a căror practică reclamă o învățătură preliminară pe care autorul o va expune în cartea sa, "Magia egipteană". Teoria generală a horoscopului spune că: în figura astrologică, împărÈ›ită în douăsprezece case solare, fixate într-o ordine imuabilă, se aÈ™ează cele douăsprezece semne zodiacale: berbecul, taurul, gemenii, racul, leul, fecioara, balanÈ›a, scorpionul, săgetătorul, capricornul, vărsătorul È™i peÈ™tii; iar apoi cele È™apte planete: saturn, jupiter, marte, soarele, venus, mercur È™i luna. În cartea sa, pe lângă horoscopul lui Napoleon È™i al lui Maximilian, Paul Christian include È™i cheile generale ale astrologiei - extrase din "Matematicile oculte" ale lui Julius Firmicus Maternus, din "Comentariile" lui Junctin din FlorenÈ›a, È™i din "Doctrina apotelesmatică" a lui Ptolemeu din Pelusa. În elaborarea lor, autorul a împrumutat din Julius Firmicus explicaÈ›ia influenÈ›elor exercitate de cele È™apte planete, din Junctin a împrumutat explicaÈ›ia aspectelor planetare în funcÈ›ie de care se prezic principalele nenorociri È™i pericole care pot ameninÈ›a o existență, de la acelaÈ™i autor extrăgând È™i arta de a studia È™ansele fericite sau neferice care favorizează, contrariază sau distrug proiectele. Toate aceste studii, reunite sub numele de "Cheile Horoscopului Nativității", le aplică examenului Horoscopului general care are drept obiect prezentarea binelui sau a răului din care se compune ansamblul unui destin. În subcapitolul intitulat "Chelile horoscopului nativității", Christian ne explică rolul celor È™apte planete în fiecare din cele douăsprezece case solare, È™i anume: Saturn în prima casă prezice orgoliul; în cea de-a doua voinÈ›a; în cea de-a treia prezice neglijenÈ›a; în cea de-a patra casa boala de stomac sau piept, piederea bunurilor sau a poziÈ›ie; în cea de-a cincea prezice norocul, în casa a È™asea pierderea bunurilor, răsturnarea poziÈ›ie, revolta supuÈ™ilor împotriva conducătorilor; în casa a È™aptea prezice, la nivel general, viaÈ›a lunga, norocul È™i caracterul avar; în casa a opta sporul È™i dobândirea bunurilor spre o vârstă matură; în casa a noua prezice elevaÈ›ia în ierahia demnităților religioase; în casa a zecea elevaÈ›ia destinului; în casa a unsprezecea prezice mici eÈ™ecuri; în cea de-a douăsprezecea casă prezice boli, nenoroc, amărăciune.
Magia, doctrina filosofică, ce reprezintă cu totul altceva decât vrăjitoria, este cel mai vechi depozit de cunoaÈ™tere umană, toÈ›i erudiÈ›ii fiind de acord în această privință. TradiÈ›ie propagată iniÈ›ial prin cuvânt în învățătură secretă a sacerdoÈ›iului primitiv, încredinÈ›ată mai apoi unei scriituri simbolice de care sunt încărcate ruinele Indiei, Persiei È™i ale Egiptului, Magia a suferit de-a lungul timpului nenumărate alteraÈ›ii din cele care rod orice lucru, nemaiajungând până la oameni decât mici fragmente. Din acestea, unele persoane mai curioase, mai răbdătoare È™i savanÈ›i, cardinali, episcopi, doctori în teologie, au încercat să alcătuiască un ansamblu care să poată închipui figura unui monument dispărut. De-a lungul timpului, autorul a fost preocupat de două mari lucruri, mai ales în discuÈ›iile despre Magie: aceea a SorÈ›ii sau Oracolelor - aÈ™a cum le consultă lumea romană sau greacă, È™i aceea a Horoscopului - aÈ™a cum îl practicau preoÈ›ii Egiptului.
Cartea "Magia egipteană" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în trei ediÈ›ii, È™i anume: Antet (1997), Antet (1995) È™i Antet (1998).


sus