Paul Erdman - Ultimele zile ale Americii

Paul Erdman se naÈ™te pe 19 mai 1932 în oraÈ™ul canadian Statford. A absolvit Școala de Politică Externă apoi a obÈ›inut un doctorat la Universitatea Basel din ElveÈ›ia È™i astfel È™i-a început cariera de analist financiar în industria cărbunelui È™i oÈ›elului. În 1965 pune bazele băncii elveÈ›iene Salik însă nu a durat prea mult acest vis frumos. După ce a speculat greÈ™it în industria de cacao, banca s-a prăbuÈ™it È™i a fost acuzat È™i el, dar È™i colegii din administraÈ›ie, de fraudă. A petrecut 10 luni în izolare apoi a plătit o amendă de 133.000 de dolari È™i scăpând de acuzaÈ›ii s-a întors în America. TotuÈ™i oamenii legii au mai găsit probleme È™i a fost condamnat la nouă ani de închisoare. În timpul petrecut după gratii a început să scrie Lucrul sigur de un bilion de dolari, apoi a urmat UrÈ™ii de argint. Majoritatea operelor sale sunt inspirate din propria experiență È™i la fel È™i articolele pentru publicaÈ›ia MarketWatch. Autorul îÈ™i are sfârÈ™itul pe 23 aprilie 2007 din cauza problemelor de sănătate.

Romanul "Ultimele zile ale Americii" a fost publicat pentru prima dată în 1981 în limba engleză. În limba română apare la editura Rao în 1994 È™i 2008.

O lume a afacerilor, a politicii È™i a marilor greÈ™eli ireparabile. În această lume ne introduce Erdman È™i de această dată, pentru că doar pentru asta a fost apreciat de-a lungul vieÈ›ii. Personajul principal este Frank Rogers, preÈ™edintele unei companii aerospaÈ›iale din California. Cea mai proastă decizie a sa a fost de a se duce în ultimul moment în Europa pentru a-È™i asigura un program spaÈ›ial în valoare de miliarde de dolari. AÈ™a se trezeÈ™te cu un cont secret de douăzeci de miliarde de dolari ce îi aduce numai necazuri. Avocatul elveÈ›ian ce părea că îl va apăra întru totul în procesele sale se dovedeÈ™te a fi un escroc ce joacă pe ambele fronturi. NATO este implicată, un cancelar al Germaniei È™i preÈ™edintele consiliului de administraÈ›ie aÈ™a că trebuia să gândească repede un plan de atac. Rogers decide să fugă È™i aÈ™a devine locul întâi pe lista fugarilor internaÈ›ionali. Trebuia să găsească o È›ară de unde să nu mai fie extrădat È™i de asemenea un loc liniÈ™tit unde să îÈ™i poată continua afacerea. Dacă planul lui nu dă roade e posibil că America să cadă de pe poziÈ›ia de putere mondială È™i să fie nevoie de zeci de ani pentru a-È™i reveni.