Romanul de capă È™i spadă “Arma nevăzută”, “L'arme invisible”, în limba franceză, de Paul Féval, a apărut în anul 1869, la editura pariziană, E. Dentu, fiind al patrulea volum din cunoscuta serie plină de mister “Fracurile negre”, dezvoltând o poveste ce duce mai departe aventurile unor personaje marcante ce luptă împotriva organizaÈ›iei “Fracurile negre”, iar lupta pentru un È›el important prin apelarea la arme psihologice, duc toată acÈ›iunea într-o zonă misterioasă È™i greu de intuit.
Trecerea dinspre celelalte trei romane din serie, se face insesizabil, aici fiind prezent un personaj remarcabil, care încearcă să pună la pământ asociaÈ›ia “Fracurilor negre”, însă procurorului Remy d’Arx, nu îi este uÈ™or să lupte cu aceÈ™ti iscusiÈ›i lideri ai reÈ›elei criminalistice.
În România, romanul apare în anul 1994, la editura Anvima, în format broÈ™at, iar printre alte edituri care au publicat opera, putem aminti de editura Litera, 2016, în format broÈ™at, având o traducere realizată de Aurelia Ulici.
Paul Henri Corentin Féval s-a născut la data de 29 septembrie 1816 în oraÈ™ul nord-vestic, Rennes, din FranÈ›a, fiind romancier È™i dramaturg regalist, unul dintre cei mai de seamă scriitori ai secolului al XIX-lea.
Prima funcÈ›ie pe care acesta o ocupă, este cea de avocat, însă, după ce publică opera sa de debut, “Le Club des phoques”, în 1841, acesta ajunge să lucreze ca È™i redactor la o revistă literară franceză de referință.
Timp de aproape 40 de ani, renumitul romancier, scrie peste 60 de titluri, romanele preferate ale acestuia, având bizarul È™i misterul ca elemente favorite în dezvoltarea unui stil scriitoricesc remarcabil.
Printre cele mai de seamă romane ce poartă pecetea Féval, putem aminti de “Misterele Londrei”, 1843, “Lupul alb”, 1843 sau “Eliberarea de la miezul nopÈ›i”, 1846.
Romanul de capă È™i spadă “Arma nevăzută” de Paul Féval intervine mai complex È™i mai intens în lupta împotriva organizaÈ›iei criminale, un tânăr magistrat, fiind convins că poate pune capăt acestei bande care ajunge să se îmbogățească uÈ™or de fiecare dată prin iscusinÈ›a marcantă de care dă dovadă.
Tânărul procuror, Remy d’Arx, încearcă să aducă dreptatea în societatea franceză, văzând că nimic din ceea ce fac aceÈ™ti lideri criminali, nu poate fi considerat drept, el fiind atent la fiecare aspect din jur, având de partea lui tenacitatea, inteligenÈ›a È™i spiritul justiÈ›iar.
AÈ™a cum ne propune autorul, de fiecare dată, desfășurarea acÈ›iunii iniÈ›iale, nu creÈ™te spre aceleaÈ™i coordonate prestabilite, astel că, Remy d’Arx, intră într-un impas important, atunci când încearcă să se ia la trântă cu liderul organizaÈ›iei, colonelul Bozzo, acesta având de fiecare dată ascuns un as în mânecă.
Marcantul colonel Bozzo, cel care a clădit organizaÈ›ia, este viclean È™i iscusit în ceea ce priveÈ™te eradicarea conflictelor de orice fel È™i prin apelarea la elemente nemaiîntâlnite, astfel că, pentru organizaÈ›ie, crima perfectă, reprezintă de cele mai multe ori, o acÈ›iune ce poate fi realizată fără scrupule, având de fiecare alături un pachet de cunoÈ™tiinÈ›e vast È™i diabolic.
Colonelul Bozzo, cel care ordonă din umbră, È›ine în mâinile lui frâiele unor marionete, acest personaj, putând fi categorisit în industria romanelor criminalistice actuale, ca acel lider fără chip, care pune în aplicare prin interpuÈ™i, tot ceea ce este nevoie pentru a distruge din fașă o ameninÈ›are, astfel că, Bozzo, foloseÈ™te o “armă invizibilă”, fiind de fapt o procedură psihologică, realizată pentru a-l opri din acÈ›iune pe Remy.
Bizarul din spatele operelor lui Féval, este È™i aici prezent la cote maxime, intriga terifiantă fiind sarea È™i piperul acÈ›iunilor din romane, în opera de față, autorul setând o intrigă, doar pentru a duce povestea mai departe în romanul cu numărul V, intitulat “Mama Leo”.
Singurul lucru care îl poate È›ine în loc pe Remy d’Arx, din această luptă de distrugere a organizaÈ›iei, îl reprezintă dragostea, astfel că, Bozzo, reuÈ™eÈ™te să îl facă pe Remy să se îndrăgostească de tânăra Fleurette, crescută la circ, de către cea supranumită mama Léo.
Ceea ce schimbă implacabil totul în linia ciclului de romane, se petrece parÈ›ial în finalul acestuia È™i mai apoi în următorul, aspectele uluitoare pline de mister, mustesc intens în perspectiva distrugerii organizaÈ›iei criminale care a subjugat societatea franceză.