Romanul “CocoÈ™atul” (Le Bossu), în limba franceză, de Paul Féval, tatăl, a apărut în anul 1857 în format foileton, fiind printat într-o publicaÈ›ie pariziană timp de câteva luni, pentru ca în anul 1864 să apară în volum la editura Hachette & Cie, din Paris.
Romanul de referință al lui Féval, a fost structurat în două volume, personajul principal al operei ajungând să fie o adevărată emblemă a luptei pentru dreptate È™i pentru dragoste.
Primul volum poartă numele de “Micul parizian”, fiind opera originală a lui Paul Féval, tatăl, a doua parte, “Cavalcadele lui Lagardère”, fiind o continuare a aventurilor celebrului Lagardère, scrise de fiul acestuia.
În România romanul apare în anul 1964 la “Editura Tineretului” din BucureÈ™ti, în două volume broÈ™ate, iar printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti editura “Cartea Românească”, 1965 È™i 1976, în format broÈ™at È™i cartonat, editura “Garamond”, 1992, în format broÈ™at sau editura “Adevărul Holding”, 2012, în format cartonat.
Paul Henri Corentin Féval s-a născut la data de 29 septembrie 1816 în incinta hotelului Hôtel de Blossac din oraÈ™ul breton Rennes din nord-vestul FranÈ›ei, acest aspect inedit al locului natal fiind imortalizat în nuvelele sale. El este considerat unul dintre cei mai mari romancieri È™i dramaturgi francezi, fiind È™i un iscusit maestru al scrierilor fantastice, cultivând mitul vampirului.
În anul 1836 devine avocat, însă, imediat după se mută la Paris, primind un post în urma publicării romanului “Le Club des phoques” în revista Revue de Paris.
Mai târziu publică alte trei romane, în 1842, “Rollan Pied de Fer”, “Cavalerii tezaurului” È™i “Lupul alb”, ambele în 1843, aducând în prim plan un personaj care luptă deghizat ca celebrul Zorro pentru dreptate.
În anul 1844 publică romanul ”Misterele Londrei”, sub pseudonimul Sir Francis Trollop, fiind o poveste scrisă în stilul operei lui Eugène Sue, “Misterele Parisului”, făcând, pe de altă parte È™i o trimitere la opera celebră a lui Alexandre Dumas, “Contele de Monte Cristo”, prezentând o societate misterioasă criminală specifică epocii.
Din anul 1882, începe declinul autorului, rămânând paralizat în urma unui eveniment nefericit, pentru ca în 1884 să primească o lovitură după ce îÈ™i pierde soÈ›ia.
Moare într-un ospiciu la vârsta de 70 de ani, lăsând în urmă o adevărată lume a eroilor care luptă în slujba dreptății.
Printre alte titluri importante create de celebrul romancier putem aminti de “Brasarda blestemată”, “Strada Jerusalem”sau “Arma nevăzută”.
Romanul “CocoÈ™atul” (Le Bossu), de Paul Féval, reprezintă opera de referință a autorului, fiind foarte bine primită de către cititori, iscând o adevărată isterie È™i creând un adevărat cult al personalității odată cu apariÈ›ia cocoÈ™atului, un personaj ca o legendă urbană care a rămas È™i acum împământenită în cultura universală, opera autorului fiind tradusă în foarte multe limbi.
Romanul reprezintă o poveste de capă È™i spadă, din timpul domniei regelui Ludovic al XIV-lea, din anul 1699, unde ne sunt prezentaÈ›i trei duci nedespărÈ›iÈ›i, Phillipe de Nevers, Phillipe d’Orléans È™i Phillipe de Gonzague.
Doi dintre aceÈ™tia, Phillipe de Nevers È™i Phillipe de Gonzague, aveau să se certe pentru mâna fiicei marchizului Caylus, Aurore, Caylus dorind să îi încredinÈ›eze mâna Aurorei, lui Phillipe de Gonzague, însă aceasta, iubindu-l pe Phillipe de Nevers, reuÈ™eÈ™te să se căsătorească în secret iscând o adevărată ură între cei doi pentru avere, Phillipe de Gonzague, iscând un adevărat complot împotriva lui Phillipe de Nevers pe care încearcă să îl asasineze.
Tînărul Henri de Lagardére, ajuns în Paris, află de acest complot È™i îl avertizează pe Nevers, iar Aurore, fiind È™i ea informată despre acest plan, îi încredinÈ›ează lui Lagardére fiica acesteia È™i certificatul ei de naÈ™tere.
În timpul duelului dintre cei doi, Nevers, este ucis miÈ™eleÈ™te de Gonzague, acesta recunoscându-l în ultimele moment de viață È™i îl roagă pe Lagardére să îl răzbune.
AcÈ›iunea care se petrece mai târziu în 1717, reprezintă un adevărat scenariu de film, în care vitejia È™i inteligenÈ›a lui Lagardére ies în evidență È™i în final îÈ™i È›ine promisiunea făcută față de Nevers.
Romanul s-a bucurat de un succes enorm, fiind ecranizat de câteva ori de-a lungul timpului, atât în anul 1959, în regia lui André Hunebelle, cât È™i în anul 1971, atunci când a apărut un serial inspirat din legenda cocoÈ™atului.