Pauline Reage, pe numele său real Anne Cecil Desclos, s-a născut pe 23 septembrie 1907 în orășelul francez Rochefort. A învățat limba engleză de la o vârstă fragedă È™i a început să citească, apoi a plecat să studieze la Universitatea din Sorbona. A activat că jurnalistă, apoi ca secretară de redacÈ›ie la editura Gallimard unde a folosit pseudonimul de Dominique Aury. Primii paÈ™i în lumea literară ii face după ce iubitul său afirmă că nici o femeie nu ar fi în stare să scrie un roman erotic, È™i iată că ea a demonstrat că se poate prin publicarea primei sale opere despre care vom vorbi mai jos. A provocat multe speculaÈ›ii, unii oameni nici nu au crezut că autoarea este femeie, alÈ›ii au judecat-o aspru că s-a gândit la aÈ™a ceva, însă cei mai mulÈ›i au fost cei ce au apreciat-o. Din cauza conÈ›inutului explicit a fost interzisă prin ordin judecătoresc minorilor È™i publicării în multe țări conservatoriste în acea vreme. La 40 de ani după publicarea cărÈ›ii a recunoscut public pentru New York Times că ea a fost autoarea È™i că pseudonimul său vine de la Pauline Bonaparte È™i Pauline Reage.
Romanul erotic "Povestea lui O" a fost publicat pentru prima dată de editura franceză Jean-Jeacques Pauvert în anul 1954. În limba română apare pentru prima dată în 2007 oferit de editura Trei, fiind urmat de ediÈ›ia din 2012 a aceleiaÈ™i edituri.
Cea mai mare parte a criticii a venit din partea miÈ™cării feministe care susÈ›ine că autoarea a glorificat abuzul femeilor. Pe de altă parte, Susan Griffin susÈ›ine că Pauline a vrut să pună accentul pe faptul că femeile nu sunt văzute bine dacă lucrează în industria pornografică. Adaptările au fost făcute cu zecile însă cele mai importante sunt: filmul The story of Joanna, în regia lui Gerard Damiano, benzile desenate din 1975 produse de Guido Crepax È™i documentarul din 2004, The writer of O, produs de Pola Rapaport. Romanul a fost de asemenea inspiraÈ›ia mai multor autori, cum ar fi Emmanuelle Arsan pentru romanul Emmanuelle din 1967.
Facem cunoÈ™tință cu O, o fotografă din lumea modei ce trăieÈ™te la Paris mai ceva ca o prinÈ›esă. Iubitul ei, Rene, o învăța să fie o lucrătoare sexuală, adică să se supună bărbaÈ›ilor È™i să le îndeplinească orice dorință oricât de ciudată ar fi aceasta. O duce chiar la castelul Roissy pentru a fi instruită de un grup de elită, apoi o trimite la Sir Stephen, fratele său È™i un maestru foarte sever. El trebuia să o înveÈ›e că dragostea nu există însă O se îndrăgosteÈ™te de el È™i crede că el îi împărtășeÈ™te aceleaÈ™i sentimente. Drept pedeapsă o trimite la un conac unde sunt È™i alte femei ce au făcut aceeaÈ™i greÈ™eală, unde au parte de antrenament avansat È™i cure de slăbire. La final, primeÈ™te în semn de absolvire o etichetă de oÈ›el atârnată de un cercel È™i o prezentare. Va fi dusă în faÈ›a a zeci de bărbaÈ›i ce o priveau ca pe un obiect, iar ea stătea în faÈ›a lor goală È™i mândră de activitatea sa.