Pearl S. Buck - Pavilionul femeilor

Pearl Sydenstricker s-a născut în Hillsboro, Virginia de Vest, din familia Caroline Maude (Stulting) (1857 – 1921) È™i Absalom Sydenstricker. PărinÈ›ii ei, misionarii sudici prezbiterieni, au călătorit în China la scurt timp după căsătorie, la 8 iulie 1880, dar s-au întors în Statele Unite pentru naÈ™terea lui Pearl. Când Pearl avea cinci luni, familia a ajuns în China, trăind mai întâi în Huai 'an È™i apoi în 1896 mutându-se la Zhenjiang (pe atunci cunoscut sub numele de Chingkiang în sistemul de romanizare poÈ™tală chineză), în apropierea oraÈ™ului Nanking. Pearl È™i-a petrecut întreaga copilărie È™i adolescență în acest oraÈ™, È™i a numit-o "prima limbă". Dintre fraÈ›ii ei care au supravieÈ›uit vieÈ›ii de adult, Edgar Sydenstricker a avut o carieră deosebită la Serviciul de Sănătate Publică al Statelor Unite, iar mai târziu la Milbank Memorial Fund È™i Grace Sydenstricker Yaukey (1899 – 1994) a scris cărÈ›i despre adulÈ›i prematuri È™i cărÈ›i despre Asia sub pseudonimul Cornelia Spencer. Pearl È™i-a reamintit că trăieÈ™te în "mai multe lumi", una "o lume mică, albă, curată, presbiteriană a părinÈ›ilor mei", iar cealaltă "lumea mare, iubitoare, nu prea curată a chinezilor", È™i nu a existat nici o comunicare între ei. ”Revolta Boxer” (1899 – 1901) a afectat foarte mult familia; prietenii lor chinezi i-au părăsit, iar vizitatorii occidentali au scăzut. Tatăl ei, convins că niciun chinez nu i-ar putea dori răul, a rămas în urmă deoarece restul familiei a mers la Shanghai pentru a fi în siguranță. CâÈ›iva ani mai târziu, Pearl s-a înscris la Miss Jewell 's School È™i a fost consternată de atitudinea rasistă a celorlalÈ›i elevi, dintre care puÈ›ini puteau vorbi chineză. Ambii părinÈ›i au simÈ›it cu tărie că chinezii erau egali (au interzis folosirea cuvântului Heathen) È™i a fost crescută într-un mediu bilingv: meditată în engleză de mama ei, în dialectul local de către colegii ei de joc chinezi, È™i în chineza clasică de către un savant chinez pe nume Mr. Kung. De asemenea, ea a citit vorace, în special, în ciuda dezaprobării tatălui ei, romanele lui Charles Dickens, despre care mai târziu a spus că citeÈ™te o dată pe an pentru tot restul vieÈ›ii ei. În 1911, Pearl a părăsit China pentru a se înscrie la Colegiul Randolph-Macon Woman din Lynchburg, Virginia, absolvind Phi Beta Kappa în 1914 È™i fiind membru al Kappa Delta Sorority. În 1938, comisia premiului Nobel a declarat că acordând premiul din acest an lui Pearl Buck pentru lucrările notabile care deschid calea către o simpatie umană ce trece peste graniÈ›e rasiale foarte diferite È™i pentru studiile idealurilor umane care sunt o artă a portretismului, Academia Suedeză simte că acÈ›ionează în armonie È™i în acord cu scopul viselor lui Alfred Nobel pentru viitor. În discursul adresat Academiei, ea a avut ca temă "Romanul Chinez"."ea a explicat," Sunt american prin naÈ™tere È™i prin strămoÈ™i ", dar" cunoÈ™tinÈ›ele mele timpurii despre poveste, cum să spun È™i să scrie poveÈ™ti, au venit la mine în China.După o discuÈ›ie amplă despre romanele clasice chinezeÈ™ti, în special romanele celor trei regate, toÈ›i fraÈ›ii Men Are È™i Dream de la Camera RoÈ™ie, ea a concluzionat că în China "romancierul nu avea sarcina de a crea artă, ci de a vorbi oamenilor."ambiÈ›ia ei, ea a continuat, nu a fost instruită spre" frumuseÈ›ea literelor sau graÈ›ia artei.În China, sarcina romancierului a fost diferită de cea a artistului occidental: "agricultorilor trebuie să vorbească despre pământul lor, iar bătrânilor trebuie să vorbească despre pace, iar femeilor bătrâne trebuie să le spună despre copiii lor, iar bărbaÅ£ilor ÅŸi femeilor tineri trebuie să vorbească unii despre alÅ£ii."ÅŸi la fel ca romancierul chinez, ea a concluzionat," Am fost învăţată să scriu pentru aceÅŸti oameni. Dacă citesc revistele lor de un milion, atunci vreau poveÅŸtile mele acolo, mai degrabă decât în reviste citit doar de câteva."

Romanul ”Pailionul femeilor” se regăseÈ™te la editurile ”Da Silva” (1994) È™i ”Polirom” (2015).

”Pavilionul femeilor” de către Pearl S. Buck (1946) este un roman care relatează povestea trezirii spirituale È™i intelectuale ale lui Madame Wu, o soÈ›ie a Casei de Wu. Ea îi anunță soÈ›ului ei că, cu ocazia celei de-a patruzecea aniversări, vrea să se retragă din viaÈ›a lor fizică ca un cuplu.

Madame Wu È™i-a rugat soÈ›ul să ia o a doua soÈ›ie pentru a-l servi ca patriarh al uneia dintre cele mai vechi È™i mai prestigioase familii din China. Ea însăși execută aranjamentul È™i se retrage în camerele ei pentru a citi cărÈ›i È™i a trăi o viață a minÈ›ii, ceva ce ea nu a avut niciodată luxul de a face ca fiii ei să crească. Familia se învârte în haos, iar când vine un preot străin să-È™i înveÈ›e fiul cel mic, engleza, inima ei este È™i ea în stare de neliniÈ™te. Este o carte care vă va face să vă gândiÈ›i la sensul căsătoriei, al maternității È™i al familiei, la valoarea auto-disciplinei, È™i la constrângerile rolurilor de gen mult după ce întoarceÈ›i ultima pagină.