Opera filosofică ”Filosofia nuanÈ›elor” a fost publicată la editura Timpul în 1995, ediÈ›ie ce o poÈ›i găsi pe site-ul nostru. De asemenea, există È™i varianta publicată la editura Diana în 2012.
Cartea este de fapt un eseu-manifest pentru întreaga activitate literar-filosofică din România pe care autorul a început să o studieze încă din 1960. InfluenÈ›at de Vasile Pârvan, ÈšuÈ›ea ne încântă cu ideologii uÈ™or de înÈ›eles, lupte crunte pe frontul disciplinei È™i deschiderea spre cultură care spera să înceapă pentru poporul nostru. Inspirat din viaÈ›a sa, a reuÈ™it să publice o capodoperă ce este valabilă chiar È™i acum, după mai bine de 20 de ani.
Ne aflăm în familia preotului Bădescu l la sfârÈ™itul anilor 1800, în ArgeÈ™. Acesta era căsătorit cu Paraschiva, care din păcate moare la 45 de ani, dar îi dăruieÈ™te o fiică. Fiind preot È™i urmând cu sfinÈ›enie dogma creÈ™tină, È™tia că nu se mai poate căsători niciodată, însă se îndrăgosteÈ™te de o enoriașă a parohiei care îi va dărui 8 copii. Unul din ei este Petre ÈšuÈ›ea care se naÈ™te pe 6 octombrie 1902 È™i are să devină o figură importantă în filosofia românească.
Acesta a frecventat È™coala gimnazială È™i liceul în localitatea natală, apoi urmează cursurile facultății de drept în Cluj unde susÈ›ine È™i doctoratul È™i obÈ›ine calificativul Magna cum laudae. Începe să publice diverse articole È™i eseuri, primul fiind ”Chemarea tinerimii române” în 1929, dar sub pseudonimul de Observator. În 1938 începe colaborarea cu ziarul ”Cuvântul” unde va scrie articole ce susÈ›in MiÈ™carea Legionară. În această perioadă devine membru în Partidul Comunist din România, apoi se alătură MiÈ™cării Legionare. Va fi secretar general la Ministerul Economiei NaÈ›ionale, însă nu pentru mult timp. În 1941 are loc Rebeliunea Legionară, iar cu această ocazie este reÈ›inut ceva vreme în lagărul de la Târgu Jiu. Știindu-se despre el că nu a avut o mare legătură cu cele întâmplate, este eliberat È™i repus în funcÈ›ie însă aproape de finalul războiului este arestat împreună cu LucreÈ›iu Pătrășcanu pentru spionaj până în 1964 când are loc amnistiÈ›ia. Fiind urmărit de Securitate niciodată nu a reuÈ™it să îÈ™i vadă cărÈ›ile în librării. Partidul Comunist spunea că vorbeÈ™te cu duÈ™mănie despre regim È™i îi îndeamnă È™i pe alÈ›ii să facă la fel. Operele sale au început să fie publicate abia după moartea sa din 1991 È™i de asemenea când în sfârÈ™it românii au fost liberi. Documentele cu privire la viaÈ›a sa, manuscrisele sau ordinele primite de-a lungul vieÈ›ii le puteÈ›i studia la CNSAS.