Radu Pavel Gheo - Despre science fiction

Radu Pavel Gheo, născut în OraviÈ›a, este un cunoscut prozator È™i eseist român, redactor de carte È™i traducător la Editura Polirom, È™i redactor al revistei timiÈ™orene "Orizont". Absolvent al Facultății de Litere a Universității de Vest din TimiÈ™oara, a fost redactor-colaborator la Radio IaÈ™i È™i redactor la Revistele "Timpul", "FicÈ›iuni", "Helion". În anul 2001 emigrează în SUA, revenind în România după un an. Cât a trai în Statele Unite a lucrat la un fast-food, la un magazin alimentar È™i la o librărie, experienÈ›a americană fiind relatată în lucrarea "Adio, adio patria mea cu î din i, cu â din a". Printre distincÈ›iile literare primite de-a lungul timpului se numără premiul Uniunii Scriitorilor "Andrei BantaÈ™" pentru traducere, Premiul NaÈ›ional de Proză "Ziarul de IaÈ™i", Premiul pentru Proză acordat de revista "Observatorul cultural", Premiul AsociaÈ›iei Scriitorilor din TimiÈ™oara. În anul 2003 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar doi ani mai târziu membru al PEN Club România.

Cartea "Despre science fiction", publicată pentru prima oară în 2001, este un foarte bun eseu de teorie a genului È™tiinÈ›ifico-fantastic. Autorul vine din zona SF-ului, fiind pasionat de SF încă din adolescență, scriind cărÈ›i SF, primul său volum fiind compus din proze SF È™i fantastice. Genul literar È™tiinÈ›ifico-fantastic, cunoscut È™i sunt denumirea de "literatură de anticipaÈ›ie" sau "literatură È™tiinÈ›ifico-fantastică", este un gen artistic prezent în special în literatură È™i cinematografie, având ca temă principală impactul È™tiinÈ›ei È™i tehnologiei asupra societății È™i persoanelor. Unii savanÈ›i susÈ›in că SF-ul îÈ™i are începuturile în vremuri străvechi, atunci când graniÈ›a dintre mit È™i realitate era estompată. Scrisă în secolul al II-lea î.H de Lucian, "A True Story" conÈ›ine multe teme caracteristice SF-ului modern, inclusiv călătorii în alte lumi, forme de viață extraterestre È™i război interplanetar, mulÈ›i considerându-l a fi primul roman È™tiinÈ›ifico-fantastic. Uneori, acest gen literar a fost folosit ca mijloc de protest social. Un exemplu foarte bun îl reprezintă cartea "O mie nouă sute optzeci È™i patru" a lui George Orwell, publicată în anul 1949, care este o lucrare importantă de science-fiction distopică. Aceasta este deseori invocată în protestele împotriva guvernelor È™i liderilor care sunt văzuÈ›i ca totalitari. Un alt exemplu foarte bun ar fi filmul "Avatar", al lui James Cameron, care a fost conceput ca un protest împotriva imperialismului, È™i în special a colonizării europene a Americilor. Printre temele majore ale genului se numără roboÈ›ii, inteligenÈ›a artificială, clonele umane, computerele inteligente È™i posibilele lor conflicte cu o societate umană. RelaÈ›ia dintre fantastic È™i literatura SF este una mai specială: din punct de vedere istoric literatura SF derivă din povestirea fantastică; din punct de vedere structural, asemănările È™i deosebirile sunt atât de numeroase între cele două încât nu e de mirare că deseori ele sunt confundate, mai ales când vine vorba de homunculi, golemi, androizi, atmosfera de teroare pe care o imprimă mediului. Principala diferență dintre cele două tipuri de literatură e dată de tratamentul diferenÈ›ial acordat timpului: în fantastic este mereu timpul prezent, în SF este viitor, niciodată prezent, È™i foarte rar trecut; È™i spaÈ›iului: în fantastic e vorba, cel mai adesea, de un spaÈ›iu-limită, în SF spaÈ›iul este infinit. Printre meritele de necontestat ale literaturi SF se numără: popularizarea unor cuceriri È™tiinÈ›ifice, familiarizând cititorul de rând cu acestea - orice copil pasionat de literatura SF putându-È›i vorbi dezinvolt despre teleportare, găuri negre, tunelul timpului, laser, cipuri, galaxii, etc; lărgirea ariei fantasticului, prin includerea unor mecanisme, trucuri, procedee sau posibilități noi; îmblânzirea spaÈ›iului extraterestru; democratizarea lumii, într-o manieră indirectă.

Cartea "Despre science fiction" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Tritonic (2007) È™i Omnibooks (2001).