Istoria criticii literare moderne

Rene Wellek - Istoria criticii literare moderne
Lucrarea “Istoria criticii literare moderne”, “A history of modern criticism 1750-1950”, în limba engleză, de René Wellek, a apărut în anul 1955, la editura Yale University Press, din New Haven, Connecticut, Statele Unite, fiind una dintre lucrările de referință ale autorului de origine cehă.
Lucrarea este împărÈ›ită în opt volume vaste, în care autorul plasează cronologic mai multe etape din istoria criticii literare moderne, primul volum, plecând din secolul al XVIII-lea È™i sfârÈ™ind cu perioada mijlocului de secol XX.
Ceea ce autorul realizează în cadrul studiilor întreprinse la “Universitatea Yale”, aÈ™ează lucrarea acestuia în rândul lucrărilor din spectrul literaturii comparate, acesta structurând în cele opt volume, o developare a experienÈ›elor critice din literatură, toate etapele fiind marcate de schimbări de perspectivă È™i de viziune, venite în funcÈ›ie de tranziÈ›iile care apar în universul literar, de-a lungul timpului.
În România, lucrarea apare în anul 1974, la editura Univers, fiind împărÈ›ită în patru volume cartonate, fiind singura editură care publică lucrarea în România, o altă ediÈ›ie, fiind editată în paralel cu aceasta, în format cartonat.
René Wellek s-a născut la data de 22 august 1903, în capitala Austro-Ungariei, Viena, fiind un însemnat critic literar È™i filolog de origine cehă, care îÈ™i marchează viaÈ›a întru dezvoltarea conceptelor literare, filologice sau filozofice, acesta vorbind despre o perioadă vastă a tranziÈ›iilor ce apar în literatură È™i filozofia universală, încă din secolul al XVIII-lea.
René creÈ™te în Viena È™i este atras încă de mic de limbă È™i limbaj, învățând de la o vârstă fragedă, limba germană, în cadrul unei È™coli primare ce are studiul lingvistic în prim plan.
Mai târziu, urmează “Universitatea Charles”, din Praga, acolo întâlnind mai mulÈ›i lingviÈ™ti celebrii, din Europa, reuÈ™ind să predea mai târziu, din anul 1935, la “Școala de Studii Slavone È™i Est – Europene”, din cadrul “University – College”, din Londra.
Începutul celui de-al Doilea Război Mondial, îl găseÈ™te în Statele Unite, acolo unde începe să predea timp de È™apte ani, la prestigioasa “Universitate din Yowa”, iar din anul 1947, acesta fondează un departament de literatură contemporană, la “Universitatea Yale”.
Printre cele mai de seamă opere ale autorului, putem aminti de “Immanuel Kant în Anglia 1793-1838”, 1931, “Literatură È™i idei”, 1948, “Dostoievski: O colecÈ›ie de eseuri critice”, 1962 sau “Teoria literară È™i estetica È™colii de la Praga”, 1969.
Lucrarea “Istoria criticii literare moderne” de René Wellek reprezintă o operă de referință pentru autorul american de origine cehă, reprezentând opera sa fundamentală, cea care îl va aÈ™eza pe piedestalul înalt al criticilor literari, ce au scos în relief identități diferite venite din partea timpuriilor critici continentali, englezi sau americani.
Cele opt volume intitulate “Perioada târzie a secolului al XVIII-lea”, “Epoca romantică”, “Anii de tranziÈ›ie”, în două volume, “Perioada târzie a secolului al XIX-lea”, “Criticismul englez – 1900-1950”, “Criticismul american – 1900-1950”, “Criticismul francez, italian È™i spaniol – 1900-1950”, vorbesc despre schimbările din tranziÈ›ia de peste 200 de ani care apare în societatea umană, atât în literatură, cât È™i în filozofie, autorul elucidând aspecte revelatoare în ceea ce priveÈ™te viziunea diferită asupra criticilor, astfel că teoriile acestora au avut la bază aspecte ce pun în prim plan schimbările de doctrină din societate, vorbind despre romantism, simbolism, expresionism sau psihologism, ca elemente ce aduc viziuni literare diferite.
Autorul plasează, astfel, în drumul pavat cu lauri al lucrării, personalități marcante din criticismul literar, cum este cazul lui Trotsky, Gorky, Thomas Mann, Kommerrell, Freud sau Jung, ducând până la ideile marxiste desprinse de Marx È™i Lenin, în drumul lor spre schiÈ›area doctrinei comuniste.
Autorul a lucrat la ultimele volume de pe patul de moarte, dictându-i unui apropiat detalii importante È™i revelatoare pentru definitivarea vastei sale opere, astfel că futurismul È™i expresionismul târziu, È™i-au făcut È™i ele loc în acest vast tablou, ce poartă universalitatea unei societăți literare evolutive.

sus