Robert A. Heinlein - Infanteria stelara

Romanul "Infanteria stelară" a fost publicat pentru prima dată la editura GP Putnam în toamna anului 1959. În limba română apare la editura Cristian în 1994, ediÈ›ie ce va fi urmată de Pygmalion în 2003 È™i Paladin în 2017. La doar un an distanță de la publicare câÈ™tigă premiul Hugo, È™i a fost considerat unul dintre cele mai influente ale genului din care face parte.

Cu toate că a fost tradus în peste 20 de limbi È™i a fost popular în întreaga lume, a ridicat È™i numeroase controverse. Fascism, utopism È™i militarism sunt doar câteva dintre subiectele ce i-au deranjat mulÈ›i oameni mai slabi de înger. Cu toate că este o ficÈ›iune, nu au putut trece peste aceste lucruri È™i au luptat până în pauzele albe pentru ca autorul să fie sancÈ›ionat. Nimeni nu a reuÈ™it să aducă argumentele necesare la tribunal pentru asta aÈ™a că totul a continuat a fi un succes. În 1997 a fost lansata È™i pelicula cinematografică unanimă în regia lui Paul Verhoeven iar în 1988 seria animată Uchu no Senshi. De asemenea au apărut È™i trei jocuri video ce s-au bucurat de acelaÈ™i succes.

Povestea este una ce nu s-a mai întâlnit până acum, sau până atunci cel puÈ›in, È™i avem parte de o acÈ›iune de zile mari. Ne aflăm în viitor când societatea umană este condusă de un guvern insterstelar supranumit FederaÈ›ia Terrană. Aici doar veteranii militarilor au dreptul la vot È™i la cetățenie iar povestea ne este relatată de militarul filipinez Juan Ricci, poreclit Johnny. Acesta ajunge ofiÈ›er È™i trebuie să se ocupe de războiul dintre oameni È™i specia extraterestră numită Arahnide. Printre bătălii È™i planuri de acÈ›iune, avem parte È™i de discuÈ›ii filosofice pe teme precum război, delicvență juvenilă sau civilizaÈ›ie.

Cel mai interesant este motivul pentru care a fost scris. Când Statele Unite au suspendat testele nucleare, Heinlen a È›inut neapărat să îÈ™i spună părerea aÈ™a că în câteva săptămâni a reuÈ™it să îÈ™i atingă È›elul È™i să fie auzit de o lume întreagă. El a absolvit Academia de Marină Militară în 1929 È™i a activat în domeniu  până în 1934, când tuberculoza nu i-a mai dat pace. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost inginer, apoi a fost agent imobiliar sau miner, cu toate că a urmat È™i facultatea de matematică È™i fizică. Prima sa nuvelă publicată a fost Life line în revista Astounding Science, foarte populară în acea vreme. În 1947 publică È™i primul său roman, Racheta Galileo, È™i de atunci a reuÈ™it să bucure cititorii cu zeci de romane È™i nuvele, ba chiar È™i câteva poveÈ™ti pentru copii. În 1950 a scris scenariul pentru filmul ce a câÈ™tigat un Oscar, Destination Moon, iar numele său reuÈ™eÈ™te să ajungă È™i mai popular. ViaÈ›a sa personală a fost una ca oricare alta. A avut trei soÈ›ii, ultima dintre ele fiind Virginia cu care a stat până în ultima clipă a vieÈ›ii È™i cu care a călătorit pentru a se inspira. Pe 8 mai 1988 autorul se stinge din viață însă lasă în urmă o comoară ce merită descoperită.