Robert Nozick - Anarhie, stat si utopie

Robert Nozick, născut pe 16 noiembrie 1938, în Brooklyn, a fost un filosof american. A devenit cunoscut în întreaga lume după publicare cărÈ›ii "Anarhie, stat È™i utopie", în care Nozick consideră că statul minimal este singura formă justificabilă de guvernare. În lucrarea sa ulterioară, "Philosophical Explanations", a avansat afirmaÈ›ii epistemologice notabile, È™i anume teoria sa contrafactuală a cunoaÈ™terii.

Cartea "Anarhie, stat È™i utopie", publicată pentru prima oară în anul 1974, este una dintre cele mai originale È™i mai bine susÈ›inute argumentări produse în filosofia politică de orientare analitică. Tema centrală a cărÈ›ii lui Nozick este justificarea statului minimal în faÈ›a pretenÈ›iilor È™i afirmaÈ›iilor anarhistului că statutului îi lipseÈ™te legitimitatea morală, deoarece în exercitarea funcÈ›iilor sale ajunge să încalce drepturile oamenilor. Nozick îÈ™i începe lucrarea cu o foarte puternică afirmare a drepturilor indivizilor, expusă într-un mod pragmatic. La momentul publicării sale, mulÈ›i au privit-o cu o admiraÈ›ie perplexă È™i o oarecare neîncredere, deoarece argumentele aduse de Nozick nu erau nici pe departe moneda curentă în discuÈ›iile purtate între filosofii politicului È™i ai moralei.

Volumul "Anarhie, stat È™i utopie" este alcătuit din trei părÈ›i, toate la fel de interesante, È™i anume: prima parte este foarte densă È™i dificilă din punct de vedere teoretic; a doua parte este ceva mai relaxată, explorând È™i câteva teme colaterale importante într-un mod independent față de firul călăuzitor al argumentului principal al cărÈ›ii; a treia parte este cea mai scurtă, cea mai uÈ™or de citit È™i de urmărit, însă nu È™i uÈ™or de înÈ›eles pe deplin, asta în cazul în care cititorul nu s-a luptat din greu cu argumentele celorlalte două părÈ›i care o preced. În prima parte a cărÈ›ii, autorul arată faptul că statul teoriei clasice liberale, ca stat limitat la funcÈ›iile restrânse ale protecÈ›iei împotriva forÈ›ei, furtului È™i înÈ™elătoriei, este justificat. În partea a doua se arată că toate celelalte argumente, prin care se urmăreÈ™te să se găsească o justificare statului care este mai mult decât minimal, eÈ™uează, deoarece orice stat care are atribuÈ›ii mai extinse decât acelea legitime ale statului minimal violează drepturile indivizilor. În încheierea cărÈ›ii, Nozick încearcă să convingă cititorul că statul minimal este un ideal însufleÈ›itor pentru ale cărei realizare È™i menÈ›inere merită să lupÈ›i. Pentru a-È™i susÈ›ine argumentele, autorul aduce în discuÈ›ie o temă celebră în gândirea politică tradiÈ›ională, È™i anume utopia, demonstrându-i cititorului că partea viabilă a acestei teorii este chiar structura statului minimal.

Volumul "Anarhie, stat È™i utopie" are un pregnant caracter teoretic, autorul dezvoltând teorii È™i construind argumente È™i contraargumente foarte abstracte care arată faptul că este interesat într-o foarte mare măsură de virtuÈ›ile formale ale doctrinei sale, dar È™i de puterea de a-È™i imagina situaÈ›ii posibile care să infirme teoriile rivale, È™i care să coroboreze propria sa teorie, decât de substanÈ›a concretă a unor analize socio-politice. Stilul de scriere al lui Nozick este asemănător aceluia în care sunt scrise multe lucrări filosofice contemporane din domeniul epistemologiei sau metafizicii, conÈ›inând argumente elaborate, afirmaÈ›ii combătute prin contraexemple neverosimile, teze surprinzătoare, condiÈ›ii structurale abstracte, concluzii neaÈ™teptate, etc. Conform autorului, cartea sa nu prezintă o teorie precisă a fundamentelor morale ale drepturilor omului, nu conÈ›ine o expunere precisă È™i o justificare a unei teorii retributive a pedepsei, mare parte din conÈ›inutul ei bazându-se pe caracteristici generale, sau foloseÈ™te astfel de caracteristici pe care Nozick crede că le-ar avea aceste teorii daca ele ar fi elaborate.

Cartea "Anarhie, stat È™i utopie" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru într-o singură ediÈ›ie, È™i anume: Humanitas (1997).