Rodica Ojog BraÈ™oveanu este adesea comparată cu Agatha Christie, căci stilul literar este asemănător, precum È™i temele abordate. Această scriitoare-detectiv, născută pe meleagurile patriei noastre, avea să cucerească rapid publicul din È›ară È™i din afara ei. Scrierile Rodicăi sunt de-a dreptul surprinzătoare, iar atmosfera apăsătoare a romanelor va intriga orice cititor. PuÈ›ini sunt autorii care au reuÈ™it să o egaleze pe englezoaica Christie, încununată regină a romanelor poliÈ›iste, însă parcursul literar al Rodicăi Ojog BraÈ™oveanu este de-a dreptul remarcabil.
De la vârste fragede, Rodica È™tie că îÈ™i doreÈ™te să scrie, să devină cunoscută pentru scrierile sale, ba chiar să ajungă o figură reprezentativă a generaÈ›iei din care face parte. Nu-i de mirare că i-a reuÈ™it încă de la primul manuscris publicat. DeÈ™i ne-am considera îndreptățire să credem că sursa de inspiraÈ›ie a autoarei este englezoaica cu care a fost comparată, Agatha Christie, în esență lucrurile stau diferit. Rodica Ojog BraÈ™oveanu găseÈ™te sursă de inspiraÈ›ie în opera lui Georges Simenon, ori în a iluÈ™trilor scriitori Karl May È™i Edgar Wallace.
„O sută de pisici negre", „Grasă È™i proastă”, „Cianură pentru un surâs” sau „Anonima de miercuri” sunt cele mai de succes scrieri ale autoarei.
Curios sau nu, Rodica începe să îÈ™i formeze un anumit tip de romane, astfel ia naÈ™tere seria intitulată „Bună seara, Melania!”. Ca un mic detaliu, am putea asocia seria cu celebra serie Marple, a Agathei Christie. Revenind la româncă, ciclul de romane se concentrează în jurul unui singur personaj, enigmatica Melania Lupu.
Astfel, în 1975 apare romanul „Cianură pentru un surâs”, care o aduce în plan principal pe misterioasa, dar interesanta doamnă Lupu. În rafturile anticariatului nostru sunt disponibile mai multe ediÈ›ii ale romanului, dintre care amintim: Nemira (2011), Adevărul Holding (2009), Dacia (1976).
Aflată la vârsta a treia, femeia pare a trăi în liniÈ™te, viaÈ›a sa desfășurându-se agale, fără evenimente de amploare. Când însă în scara blocului are loc o inundaÈ›ie, iar Melania descoperă o ușă secretă È™i, mai târziu, două tablouri de o valoare inestimabilă, situaÈ›ia devine alarmantă. Melania, împreună cu alÈ›i doi vecini, caută o cale prin care ar putea înstrăina cele două tablouri È™i urmăreÈ™te o miză consistentă. Spiritul de gangster al Melaniei pare dintr-o dată activat la capacități maxime, iar inteligenÈ›a o va aduce pe drumul cel bun. Apelând la niÈ™te cunoÈ™tinÈ›e vechi È™i îndepărtate, femeia obÈ›ine târgul mult dorit.
MulÈ›umită de reuÈ™ită, aÈ™teaptă intrigată sosirea cumpărătorilor, veniÈ›i tocmai din Amsterdam. Neîncrezători, ceilalÈ›i martori ai bănoasei prade nu scapă din ochi tablourile, păzindu-le cu rândul. Ca din senin, unul câte unul încep să piară sub efectul devastator al cianurii.
Cadavrele se înmulÈ›esc, martorii se împuÈ›inează, iar cumpărătorii întârzie să apară. Câteva zile mai târziu, misteriosul caz din blocul Melaniei Lupu ajunge pe masa comisarului Cristescu.