Doamna policier-ului românesc, Rodica Ojog BraÈ™oveanu, a fost una dintre comorile țării în ceea ce priveÈ™te literatura poliÈ›istă. Aceasta s-a născut pe 28 august 1939 într-o familie din înalta societate, tatăl său - Victor, era avocat, iar mama sa - Ana, profesoară. AceÈ™tia i-au dăruit fiicei lor o educaÈ›ie ce a constat în cea mai bună È™coală È™i cel mai bun liceu. Pe lângă matematică, pe care autoarea a considerat-o toată viaÈ›a o materie infamă, cea mai mare traumă a copilăriei sale a constat în arestările È™i întemnițările tatălui său care făcea parte din Partidul Liberal.
Datorită lui, doamna Ojog-BraÈ™oveanu se hotărăște să urmeze cursurile facultății de Drept din cadrul Universității din BucureÈ™ti însă nu reuÈ™eÈ™te să îÈ™i termine studiile pentru că È™i ea este exmatriculată È™i arestată din cauza opoziÈ›iei sale față de regimul comunist. Pentru a se putea întoarce pe băncile È™colii, trebuia să petreacă un an în reabilitare într-o fabrică iar dorinÈ›a sa a fost atât de mare, încât a ajuns fruntașă de producÈ›ie.
După o căsnicie nereuÈ™ită cu un german, aceasta publică în 1969 scenariul de televiziune ”Crima din CiÈ™migiu” È™i cu această ocazie îl cunoaÈ™te pe viitorul său soÈ›, actorul Cosma BraÈ™oveanu. Acesta o îndeamnă să continue să scrie È™i în 1971 ia naÈ™tere primul său roman poliÈ›ist ”Moartea semnează indescifrabil”. Datorită succesului enorm în următorii 5 ani, autoarea renunță la cariera în avocatură È™i se dedică în totalitate scrisului. Dă naÈ™tere personajelor Melania Lupu È™i Minerva Tutovan, două doamne care îi dau clasă lui Sherlock Holmes, È™i scrie chiar È™i romane istorice ce au loc în perioada brâncovenească. Rodica Ojog-BraÈ™oveanu se stinge pe 2 septembrie 2002 din cauza problemelor de sănătate însă nepoÈ›ii săi au avut grijă să îi publice tot ce a lăsat pe biroul său făcut de însuÈ™i Cosma.
Romanul ”Întâlnire la Elysee” a fost publicat în mai multe ediÈ›ii de editura Nemira în anii 1998, 2004, 2009 È™i 2015.
Suntem purtaÈ›i în anul 1917, o perioadă în care mai bine de jumătate din È›ară era sub dominaÈ›ie germană. Cu toate acestea cele două țări nu sunt în relaÈ›ii tensionate, dimpotrivă lucrează împreună la un plan ce implică spioni È™i serviciile de informaÈ›ii pentru a reuÈ™i să nimicească viitorii inamici.
Cu toate acestea, după ceva timp, se găseÈ™te un spion infiltrat printre birourile tricolore. Colonelul Roman aflat la BucureÈ™ti trimite un alt spion pentru a afla ce agent lucrează în favoarea lui Hentsch de la Marele Cartier General al lui Mackensen, iar de aici încep niÈ™te pericole imprevizibile È™i speranÈ›a unui viitor mai bun.
Pe de altă parte, ”Întâlnire la Elysee” nu se numeÈ™te degeaba aÈ™a, ci datorită unei poveÈ™ti de dragoste trăită într-un peisaj destul de sumbru. După încheierea cu succes a războiului în 1922, colonelul Roman È™i maiorul RoÈ™ianu se întâlnesc având numai veÈ™ti bune la restaurantul central Elysee. Printre râurile de amintiri ce curgeau la masa acestora, apare È™i o doamnă din înalta societate care le dă peste cap toate rangurile primite în armată. Însă doar unul din ei va avea ocazia să trăiască un basm alături de ea, È™i cu siguranță îl veÈ›i descoperi dacă citiÈ›i romanul.