Când ne gândim la romane poliÈ›iste româneÈ™ti, automat ne apare în gând doamna Rodica Ojog BraÈ™oveanu. Comparată de multe ori cu Agatha Christie, autoarea a scris peste 30 de romane poliÈ›iste, câteva istorice, ba chiar È™i scenarii de televiziune. S-a născut 28 august 1939 într-o familie destul de înstărită, mama sa fiind profesoară iar tatăl avocat. Copilăria sa a fost marcată de lisa tatălui său pentru că adesea era arestat È™i încarcerat pentru că făcea parte din partidul liberal. Cu toate acestea a primit o educaÈ›ie exemplară urmând È™coli de prestigiu, urmând ca la 18 ani să se înscrie la facultatea de Drept. Lucrurile nu au fost roz pentru că aici a fost exmatriculată È™i arestată pe motiv că era împotriva regimului comunist.
NeÈ™tiind ce drum să mai urmeze, autoarea s-a căsătorit cu un aristocrat german însă mariajul nu a avut să È›ină prea mult din cauză că acesta nu era de acord cu programul de reabilitare pe care era obligată să îl urmeze dacă voia să îÈ™i continue studiile. După divorÈ› se angajează la o fabrică farmaceutică È™i începe programul mai devreme menÈ›ionat. ÎÈ™i termină studiile iar în 1969 debutează în lumea literară cu scenariul de televiziune ”Crima din CiÈ™migiu”. Cu această ocazie îl va cunoaÈ™te pe Cosma BraÈ™oveanu care îi devine soÈ› È™i o îndeamnă să scrie literatură poliÈ›istă. AÈ™a apare în 1971 romanul de debut ”Moartea semnează indescifrabil” care îi aduce un succes teribil È™i renunță la toată cariera sa în avocatură pentru a se dedica scrisului.
Autoarea îÈ™i are sfârÈ™itul pe 2 septembrie 2002 la doar 63 de ani din cauza unor grave probleme de sănătate È™i ne lasă în urmă o vorbă pe care ar trebui să o urmăm ” Sunt un om care È™tie să ia bucuria de la viață, să savureze momentul. Adică, mie nu-mi trebuie să ningă azi, ca să-mi dau seama că ieri a fost frumos. De tânără È™i până mai încoace mi se întâmplă să mă trezesc dimineaÈ›a fericită, numai pentru faptul că exist.”
Dintre cele mai cunoscute cărÈ›i ale Rodicăi trebuie să amintim: ”Telefonul din bikini”, ”Apel din necunoscut”, ” O toaletă a la Liz Taylor” È™i ”Grasă È™i proastă”.
Romanul LetopiseÈ›ul de argint a fost publicat pentru prima oară în anul 1981 la editura Militară urmând să fie reeditat de 3 ori de editura Nemira în 2004, 2009 È™i 2015. Este unul dintre puÈ›inele romane istorice pe care autoarea ni le prezintă È™i ni-l aduce în scenă pe logofătului Andronic.
Povestitorul ne introduce într-o lume dispărută de acum 500 de ani cu străduÈ›e înguste È™i boieri la tot pasul. Acum domneÈ™te Dimitrie Cantemir care are nevoie de ajutorul spionului Radu Andronic pentru a trece cu bine peste neplăcerile ce au să vină. Totul începe în târg unde un novac încearcă să fure din târgul domnitorului È™i se pune pe o fugă crâncenă când îl observă pe spion în peisaj.
Urmează apoi o dramă pe care doar autoarea ne-ar fi putut-o prezenta în acest fel, însă pe lângă aceasta avem parte È™i de o poveste de dragoste care se îmbină perfect cu peisajul acelor vremuri. Cine ar fi crezut că va exista vreodată o carte care îmbină thrillerul cu istoria È™i romantismul? Ei bine, nu noi, dar Rodica Ojog BraÈ™oveanu ne-a arătat tuturor că nu degeaba este cea mai apreciată prozatoare din România.