Romanul istoric poliÈ›ist “Ochii jupâniÈ›ei” de Rodica Ojog BraÈ™oveanu, a apărut în anul 1980, la editura Militară, din BucureÈ™ti, fiind a treia operă din ciclul romanelor istorice ce îl au ca protagonist pe logofătul Andronic.
Opera are alte coordonate decât în celelalte opere celebre ale autoarei, aici fiind vorba despre un roman din aria istorică, parte din personajele prezente fiind reale, însă, cel mai important fir al acÈ›iunii se concretizează pe latura iubirii È™i a misterului, protagoniÈ™tii fiind fiul unui turc ce deÈ›ine o funcÈ›ie înaltă, domniÈ›a Ralu È™i logofătul Radu Andronic, cel care investighează în această serie detalii misterioase È™i crime odioase, fiind un străbunic al detectivilor celebri de mai târziu.
Printre alte edituri care au publicat opera, putem aminti de editura Nemira, în patru ediÈ›ii broÈ™ate, publicate în anii 2003, 2006, 2008 È™i 2015.
Rodica Ojog BraÈ™oveanu s-a născut la data de 28 august 1939, în BucureÈ™ti, România, fiind o importantă avocată È™i scriitoare română, celebră pentru nenumăratele romane poliÈ›iste scrise de-a lungul vremii, fiind denumită marea doamnă a romanului poliÈ›ist românesc.
Rodica se dezvoltă în cadrul unei familii înzestrate cultural, mama sa fiind profesoară, iar tatăl, avocat, urmând, din anul 1948 cursurile È™colii „Maison des Français”, iar mai târziu, cursurile liceului “DomniÈ›a Ileana”,pe care le finalizează în anul 1956.
Încercând să meargă pe urmele tatălui, aceasta se înscrie la Facultatea de Drept, din cadrul “Universității din BucureÈ™ti”, însă, în acelaÈ™i an este exmatriculată pentru susÈ›inerea unei revolte din Budapesta, revenind în anul 1962 la “Facultatea de ȘtiinÈ›e Juridice din IaÈ™i”.
După finalizarea studiilor juridice, în anul 1967, aceasta încearcă să scrie în paralel cu exercitarea funcÈ›iei de avocat, însă, după ce se bucură de un real succes, în urma publicării romanelor de debut, aceasta renunță la avocatură, devenind scriitoare cu normă întreagă.
Printre cele mai importante opere semnate de autoare, putem aminti de “Moartea semnează indescifrabil”, 1971, “Ancheta în infern”, 1977, “Ștafeta”, 1981 sau “Melania È™i misterul din parc”, 1990.
Romanul istoric poliÈ›ist “Ochii jupâniÈ›ei” de Rodica Ojog BraÈ™oveanu reprezintă o operă în care doamna romanului poliÈ›ist românesc, vorbeÈ™te despre aceleaÈ™i mistere cu care a devenit celebră, însă, în acest roman plasează totul pe un teritoriu istoric din secolul al XVII-lea, iar acest lucru putând fi desprins chiar din limbajul folosit de autoare, arhaismele È™i regionalismele fiind elemente definitorii în realizarea operei.
Romanul pune în prim plan iubirea, un tânăr turc, ajungând să se îndrăgostească iremediabil de domniÈ›a Ralu, cea cu ochii fermecători, aÈ™a că, de la acest fapt, totul ajunge să se aprindă, diferenÈ›ele dintre cei doi legate de familie, religie sau relaÈ›ia cu domnul Dimitrie Cantemir, devin elemente ce È›in cititorul cu sufletul la gură.
Din acest punct, tânărul turc, ajunge să se dezică de religia sa, toată familia fiind împotriva lui, după ce acesta decide să devină creÈ™tin, la fel ca fermecătoarea domniță Raluca, aceasta nu fiind singura problemă cu care tânărul se confruntă, având probleme È™i cu domnitorul Dimitrie Cantemir, turcul punându-i astfel acestuia viaÈ›a în pericol.
Lucrurile se precipită între oastea turcilor È™i cea a valahilor È™i moldovenilor, totul fiind pe punctul de a răbufni, războiul fiind aproape de a izbucni, asta È™i datorită altui pretendent la mâna domniÈ›ei, grecul Stavros, făcându-i È™i el ochi dulci acesteia.
Stavros, ajunge să uneltească împotriva tuturor părÈ›ilor implicate, astfel că totul culminează cu asasinarea cumnatului sultanului Mustafa al II-lea, lucru ce duce la decizia acestuia de a transforma zona în paÈ™alâc turcesc.
În urma acestei decizii, logofătul Andronic, împreună cu oastea reunită din cele trei provincii istorice, se adună pentru a respinge ofensiva adversarului, Andronic fiind pe punctul de a îl prinde pe Stavros, cel care a pus în primejdie relaÈ›iile dintre Valahia È™i imperiul otoman, totul pentru o iubire neconcretizată.