Romanul poliÈ›ist “Spionaj la mănăstire”, de Rodica Ojog BraÈ™oveanu, a apărut în anul 1972, la editura Militară, făcând parte din colecÈ›ia Sfinx, acesta fiind primul titlu din seria de romane ce poartă amprenta Minervei Tutovan, profesoara de matematică, cu îndeletniciri de detectiv.
Romanul este unul spumos, în stilul autoarei, aceasta reuÈ™ind de fiecare dată să aÈ™eze misterul în centrul acÈ›iunii, iar pe lângă toată această enigmă care persistă pe parcursul întregii opere, autoarea oferă cititorului momente haioase, date de relaÈ›ia învățător-învățăcel dintre Minerva È™i fostul ei elev, Dobrescu. În câteva cuvinte poveste se axează pe găsirea făptaÈ™ului în urma unei crime ce are loc în cadrul unei mănăstiri, profesorul Lucaci, un iscusit inventator, fiind cel ce sfârÈ™eÈ™te răpus într-o aură de incertitudine.
Printre alte edituri care au publicat romanul, putem aminti de editura Scriptum, 2002, în format broÈ™at, editura Kullusys, 2004, în format broÈ™at, editura Universitară, din colecÈ›ia Paianjen, 2007, în format broÈ™at, sau editura Nemira, în trei ediÈ›ii broÈ™ate, publicate în anii 2013, 2014 È™i 2019.
Rodica Ojog BraÈ™oveanu s-a născut la data de 28 august 1939, în BucureÈ™ti, România, fiind o însemnată avocată È™i scriitoare română, celebră pentru nenumăratele romane poliÈ›iste scrise de-a lungul vremii, printre cele mai importante cicluri de romane, putând aminti de ciclul Melania Lupu, Minerva Tutovan sau ciclul logofăt Andronic.
Rodica se dezvoltă în cadrul unei familii înzestrate din punct de vedere cultural, mama sa fiind profesoară, iar tatăl acesteia, un celebru avocat.
Din anul 1948, aceasta urmează cursurile È™colii „Maison des Français”, pentru ca mai târziu, să urmeze cursurile liceului “DomniÈ›a Ileana”, finalizate în anul 1956.
Mai târziu, încercând să meargă pe urmele tatălui, avocat, aceasta se înscrie la Facultatea de Drept, din cadrul “Universității din BucureÈ™ti”, însă, în acelaÈ™i an este exmatriculată pentru susÈ›inerea unei revolte din Budapesta, înscriindu-se în anul 1962 la “Facultatea de ȘtiinÈ›e Juridice din IaÈ™i”.
După ce finalizează studiile juridice în anul 1967, aceasta încearcă să scrie în paralel cu exercitarea funcÈ›iei de avocat, însă, după ce se bucură de un real succes, în urma publicării romanelor de debut, aceasta renunță la avocatură, devenind scriitoare cu normă întreagă.
Printre cele mai importante opere semnate de autoare, putem aminti de “Moartea semnează indescifrabil”, 1971, “Ancheta în infern”, 1977, “Ștafeta”, 1981 sau “Melania È™i misterul din parc”, 1990.
Romanul poliÈ›ist “Spionaj la mănăstire”, de Rodica Ojog BraÈ™oveanu reprezintă al treilea mare roman scris de autoare È™i primul din seria celebrei femei-detectiv, Minerva Tutovan, acÈ›iunea fiind schiÈ›ată întru descoperirea criminalului într-un caz de crimă învăluit în mister.
Personajul principal, Minerva Tutovan, o profesoară de matematică mai excentrică, ce are apucături de detectiv, împreună cu fostul ei elev, locotenentul Dobrescu Vasile, merg pe urmele unui criminal ce ajunge să ucidă în interiorul unei mănăstiri, cel ucis, fiind un celebru profesor È™i inventator, pe nume Lucaci, cel care se mută pentru o perioadă la Mănăstirea DomniÈ›ei, pentru a-È™i termina invenÈ›ia.
După ce crima are loc, cuplul de detectivi, merg la mănăstire È™i încearcă să realizeze un joc inteligent, prin care cei cu care interacÈ›ionează, să scape, fără voia lor, detalii semnificative legate de crimă, Miverva, fiind în acest joc o femeie slabă cu duhul, ce nu îÈ™i aminteÈ™te foarte multe lucruri, iar Dobrescu, un procuror dintr-o bucată, ce doreÈ™te cu orice preÈ› să afle numele făptaÈ™ului.
De-a lungul acÈ›iunii, se perindă mai multe personaje, printre care un pictor, un architect sau un farmacist, iar acÈ›iunea se developează pe două planuri, celălalt plan fiind OraÈ™ul Luminilor, locul unde Minerva merge pentru a pune mâna pe invenÈ›ia profesorului Lucaci.
Personajul principal, Minerva Tutovan, chiar dacă nu este o persoană arătoasă fizic, fiind caracterizată remarcabil de către autoare, reuÈ™eÈ™te să se facă remarcată È™i să se apropie iremediabil de cititor, prin perspicacitatea È™i talentul de detectiv de care dă dovadă, finalul fiind unul greu de anticipat È™i foarte bine gândit, totul în jur fiind plasat pe un teritoriu plin de falsitate È™i minciună.