Rudolf Steiner - Christos si lumea spirituala

Rudolf Steiner a fost un filosof, esoterist È™i gânditor austriac, fondator al antroposofiei È™i medicinei antroposofice. Multe dintre ideile lui Steiner sunt pseudoÈ™tiință, promovând următoarele susÈ›ineri pseudoÈ™tiinÈ›ifice: teorie a culorilor greÈ™ită, critică obtuză asupra teoriei relativității, idei ciudate despre miÈ™cările planetelor, susÈ›inerea vitalismului, îndoieli asupra teoriei germenilor infecÈ›ioÈ™i, abordare ciudată a sistemelor fiziologice, "inima nu este o pompă".

Cartea "Christos È™i lumea spirituală", publicată pentru prima oară în anul 1977, reprezintă un ciclu de È™ase conferinÈ›e È›inute la Leipzig în perioada 28 decembrie - 2 ianuarie 1914. În cartea sa, Steiner analizează interacÈ›iunile dintre "Evenimentul de pe Golgota" È™i căile încercate pe diferite direcÈ›ii pentru cuprinderea semnificaÈ›iei misiunii christice. 

Antroposofia, curent spiritual modern fundamentat de Rudolf Steiner, este È™tiinÈ›a care ne dă posibilitatea înÈ›elegerii raÈ›iunii de a fi a structurilor È™i evenimentelor aparÈ›inând lumii sensibile, dar È™i a înlănÈ›uirii acestora în timp È™i spaÈ›iu. Această È™tiință este cunoaÈ™tere vie, ceea ce se reflectă prin faptul că a pus toate premisele È™i a elaborat soluÈ›ii valoroase în diferitele domenii aplicative marcate de consecinÈ›ele tuturor situaÈ›iilor de criză caracteristice lumii actuale. Baza È™tiinÈ›ei spiritului orientată antroposofic o constituie lucrările scrise È™i publicate de Steiner, care, între 1900-1924, a È›inut numeroase conferinÈ›e È™i cursuri, atât în faÈ›a publicului, cât È™i doar pentru membrii Societății teosofice, la care a vorbit în mod liber, dorindu-È™i iniÈ›ial ca acestea să nu fie consemnate în scris, deoarece ele erau concepute drept "comunicări orale, nedestinate tiparului".

În prima conferință, ce a avut loc la Leipzig, la 28 decembrie 1913, Steiner vorbea despre faptul că pentru acele suflete actuale, care sunt înclinate să preia ceea ce are de spus È™tiinÈ›a spiritului orientată antroposofic, este necesar să se elimine contradicÈ›iile care apar în acest domeniu. Sufletul poate fi inclinat spre contradicÈ›ie atunci când ia în serios amintirile legate de perioada unor sărbători, cum ar fi cele din timpul Crăciunului sau a Anului Nou. Prin luare în serios a acestora, este clar faptul că încercăm să obÈ›inem cunoÈ™tinÈ›e cu care vrem să pătrundem în mersul spiritual al omenirii pentru a înÈ›elege corect propria noastră evoluÈ›ie.

A doua conferință, din 29 decembrie 1913, începe prin rezumarea celei susÈ›inute cu o zi în urmă, spunând faptul că epoca de la începutul datării noastre calendaristice s-a străduit cât a putut să înÈ›eleagă "Misterul de pe Golgota" prin prisma comorii ei de înÈ›elepciune, întâmpinând în această strădanie cele mai mari dificultăți. Însă, trebuie zabovit mai mult asupra acestui fenomen, deoarece dacă nu se înÈ›elege corect ceea ce s-a întâmplat prin "Misterul de pe Golgota", nu se poate cuprinde într-o lumină corespunzătoare un fapt important, È™i anume apariÈ›ia ideilor despre Graal. Dacă lucrurile sunt privite din punctul de vedere al concepÈ›iei pline de înÈ›elepciune a gnosticilor din epoca de la începutul datării noastre calendaristice, putem remarca cât de adânc pătrunzătoare, cât de măreÈ›-geniale au fost ideile lor pentru a prezenta printr-o imagine pătrunzătoare pe Fiul lui Dumnezeu.

ÎnÈ›elegem din conferinÈ›ele susÈ›inute de Steiner faptul că entitatea Christos poate fi înÈ›eleasă dacă urmărim retrospectiv evoluÈ›ia sistemului nostru planetar până la existenÈ›a solară. Cu diferite prilejuri, autorul a subliniat în conferinÈ›ele sale faptul că în entitatea Christos avem de-a face cu o entitate spirituală, È™i că pentru evoluÈ›ia superioară a acesteia a fost important mai cu seamă timpul Vechiului Soare.

Cartea "Christos È™i lumea spirituală" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Univers Enciclopedic (2003) È™i Univers Enciclopedic (2015).