Rudolf Steiner - Teosofia

Rudolf Steiner a fost un cunoscut filosof, esoterist și pedagog austriac, fondator al antroposofiei, agriculturii biodinamice și a medicinei antroposofice.

În cartea "Teosofia", publicată pentru prima oară în anul 1904, Steiner îÈ™i expune cunoÈ™tinte cu privire la natura internă a omului È™i natura externă a lumii. Termenul "teosofie", care înseamnă "înÈ›elepciune divină", este folosit de autor în cartea sa pentru a desemna acea "È™tiință superioară", care, potrivit acestuia, ar permite omului să obÈ›ină revelaÈ›ii despre propria ființă È™i despre propriul destin.

Primul capitol, intitulat "FiinÈ›a omului", transmite cititorului faptul că omul devine conÈ™tient că este legat de lume în trei moduri diferite, È™i anume: prin lucrurile pe care le întâlneÈ™te È™i le acceptă ca realitate dată; transformând această lume într-o problemă personală, în ceva care are o însemnătate pentru el; iar pe al treilea mod el îl consideră ca pe un È›el spre care trebuie să tindă neîncetat. Omului îi apare lumea în acest mod întreit deoarece acesta are trei părÈ›i în fiinÈ›a sa: trup, suflet È™i spirit. Prin trup, omul se poate pune în legătură cu lucrurile, prin suflet el păstrează în sine senzaÈ›iile pe care acestea le lasă asupra sa, iar prin spirit i se revelează ceea ce lucrurile ascund în ele însele. Astfel, omul este cetățean a trei lumi. Prin trup - aparÈ›ine lumii pe care o percepe cu acest trup; prin suflet - îÈ™i clădeÈ™te propria lume; prin spirit - i se revelează o lume care este superioară celorlalte două.

Trupul uman poate fi cunoscut cu ajutorul simÈ›urilor trupeÈ™ti. Omul este înrudit cu mineralele, plantele È™i animalele în următorul mod: trupul este alcătuit din substanÈ›ele naturii, la fel ca mineralele; creÈ™te È™i se reproduce, ca È™i plantele; iar la fel ca animalele, acesta percepe lucrurile din jurul său, formându-È™i trăiri interioare pe baza impresiilor pe care acestea le lasă asupra lui. Pe lângă cele trei forme de existență atribuite trupului uman, trebuie adăugată È™i o a patra formă, È™i anume cea umană. Prin forma minerală - omul este înrudit cu tot ce este vizibil; prin cea vegetală - cu toate fiinÈ›ele care cresc È™i se reproduc; prin cea animală - cu toate fiinÈ›ele care percep lumea înconjurătoare; prin forma umană a existenÈ›ei sale, omul constituie un regn în sine.

Entitatea sufletească a omului este diferită de corporalitatea sa, remarcând ceea ce îi este propriu de îndată ce ne îndreptăm atenÈ›ia spre cea mai simplă senzaÈ›ie. În primul rând, niciun om nu poate È™tii dacă altul trăieÈ™te exact în acelaÈ™i mod ca el o anumită senzaÈ›ie. Există persoane care suferă de daltonism, văzând obiectele în diferite nuanÈ›e de gri, însă alÈ›ii suferă doar în parte de această afecÈ›iune, ei neputând percepe anumite nuanÈ›e de culori. Din aceste lucruri, rezultă că până È™i cea mai simplă senzaÈ›ie aparÈ›ine lumii lăutrice. O persoană poate percepe cu simÈ›urile trupeÈ™ti masa de culoare roÈ™ie pe care o percepe È™i altcineva, însă nu poate percepe senzaÈ›ia de roÈ™u a celuilalt. SenzaÈ›iei i se asociază în primă fază sentimentul - prin acesta omul creându-È™i o a doua lume, diferită de cea care acÈ›ionează asupra lui din afară, la care se mai adaugă voinÈ›a - prin care omul reacÈ›ionează, la rândul său, asupra lumii exterioare. În acest mod, sufletul se revarsă oarecum în afară prin actele sale de voință.

Cartea "Teosofia" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Univers Enciclopedic (2003) È™i Triade (1987).