Romanul “Furie”, “Fury”, în limba engleză, de Salman Rushdie, a apărut în anul 2001, la editura Jonathan Cape, din Marea Britanie, fiind romanul cu numărul È™apte al autorului, unul dintre acele romane în care realismul atinge cote înalte în universul scriitoricesc al autorului, în romanul de față, autorul făcând o descriere amplă a fenomenului de globalizare, New York-ul, fiind în centrul acestui univers pus sub lupă de autor.
Rushdie, transpune toate sincopele din societatea ce se dezvoltă la fiecare pas, căci lupta pentru cunoașterea de sine a personajului principal, ajunge să fie elementul de referință al operei.
În România, romanul apare în anul 2007, la editura Humanitas, din colecÈ›ia Raftul Denisei, în format broÈ™at, fiind singura editură care publică romanul, alte două ediÈ›ii, fiind publicate în anii 2012, în format broÈ™at È™i cartonat È™i 2020, în format broÈ™at, după o traducere realizată de Vlad Russo.
Ahmed Salman Rushdie s-a născut la data de 19 iunie 1947, în Bombay, India, fiind un scriitor marcant È™i eseist, având parte de-a lungul carierei de foarte multe momente cotroversate, opera sa “Versete satanice”, reprezentând punctul de cotitură al carierei sale literare.
Tânărul Salman, creÈ™te în Bombay, sau Mumbai, cum se numeÈ™te astăzi metropola, urmând cursurile "Rugby School", iar de la începutul anilor ’60, Salman, merge pentru a studia la Cambridge.
După absolvire, revine în India, încercând să lucreze pe platourile de filmare, însă, în impas, se întoarce în Anglia, unde lucrează zece ani în domeniul publicitar.
Debutează în volum, în anul 1975, atunci când publică romanul “Grimus”, însă, devine cunoscut odată cu publicarea cărÈ›ii, “Copiii în miez de noapte”, volum premiat cu “Booker Prize”, în anul 1981.
Printre cele mai importante romane scrise de autor, putem trece în revistă titlurile : “Patrii imaginare”, 1991, “Orient, Occident”, 1994, “Calcă această graniță”, 2003 sau “Casa Golden”, 2017.
Romanul “Furie” de Salman Rushdie reprezintă o operă amplă, ce propune mai multe elemente marcante ce È›in de interiorul fiinÈ›ei umane, vorbind despre regăsirea echilibrului de sine, într-o lume ce are tendinÈ›a să o ia pe scurtături È™i să uite esenÈ›a È™i valenÈ›ele morale È™i etice, pe care este clădită societatea din cele mai vechi timpuri.
Autorul, fiind de origine indiană, se foloseÈ™te de acest lucru pentru a scoate la iveală una dintre etapele de asceză, din sistemul hindus, pe nume Ashramas, vorbind despre renunÈ›are, căci sannyasa, este a patra etapă din sistemul hindus, etapa vorbind despre desprinderea persoanei de vârsta a treia de elementele monotone din viață, înclinându-È™i balanÈ›a spre căile spirituale, ce trăiesc printre elementele lumeÈ™ti.
Personajul principal, Malik Solanka, un bărbat ce tinde să ajungă la vârsta a treia, fiind de origine indiană È™i È™colit în Anglia, la Cambridge, ajunge să renunÈ›e la viaÈ›a sa de academician È™i de profesor universitar, pentru a afla adevărata sa cale spirituală, căci monotonia acestei vârste, îi aduce doar tristeÈ›e.
Pentru a se debarasa de viaÈ›a sa de până în acel moment, Malik, ajunge să renunÈ›e la studiile academice, pentru a intra în industria TV, având parte de o emisiune vulgară, în care Malik este o păpusă, arhicunoscută în industira show bizz-ului.
Acesta reprezintă primul pas spre purificarea spirituală, căci, Malik, alege să se despartă de soÈ›ie È™i să formeze un triunghi conjugal, cu alte femei, printre care fiica unui scriitor din Serbia, Mila Milo, sau o indiancă pe nume Neela, din aceste experienÈ›e, Malik evidenÈ›iind luptele prezente între lumile cu statut diferit ce intervin la nivel global.
Autorul reuÈ™eÈ™te să plaseze subtil în cuprinsul operei, o satiră ce funcÈ›ionează în creionarea unui univers prezent din ce în ce mai intens în societatea tehnologizată È™i într-o continuă miÈ™care, furia, care dă titlul romanului, fiind È™i ea ambalată frumos într-un limbaj polisemantic, ce pune cititorul pe gânduri.
Solanka, ajunge prin acest exerciÈ›iu spiritual, să îÈ™i dezgroape demoni È™i furii, ce par să îl ducă spre fapte grave, “Little brain”, fiind un soi de “Joker”, ce nu asimilează societatea aÈ™a cum ar trebui, o viziune a unui sociopat, fiind desprinsă pe parcursul operei.