Salman Rushdie - Grimus

Salman Rushdie, născut la 19 iunie 1947, este un scriitor britanic-american, născut în India. Opera sa combină realismul magic cu ficÈ›iunea istorică, ocupându-se în primul rând de conexiuni, perturbări È™i migraÈ›ii între civilizaÈ›iile orientale È™i occidentale, de obicei plasate pe subcontinentul indian. Primul său roman "Grimus", publicat în anul 1975, este o poveste parÈ›ial È™tiinÈ›ifică, fiind în general ignorat de public È™i de criticii literari.

În "Grimus" naraÈ›iunea îl urmăreÈ™te în mod liber pe Vultur-în-zbor, un tânăr american care primeÈ™te darul nemuririi după ce bea o poÈ›iune magică. Ulterior, acesta rătăceÈ™te pe pământ timp de 777 de ani, 7 luni È™i 7 zile. Încapacitatea sa de a se integra într-o lume a muritorilor îl face pe acesta să încerce să se sinucidă, după această încercare eÈ™uată căzând prin Marea Mediterană într-o altă lume. El ajunge într-o dimensiune paralelă, pe insula Calf, care este locuită de alÈ›i nemuritori care beau poÈ›iuni, insula fiind prezidată de ciudatul È™i puternicul Grimus. Nemuritorii care trăiesc pe insulă sosesc acolo după ce au epuizat multe vieÈ›i de pe Pamant. Nu numai faptul că respectiva comunitate se autosusÈ›ine, este statică È™i sterilă, dar fiecare este prins în propriile sale obsesii. În cele din urmă sosirea lui Vultur-în-zbor zguduie lucrurile în moduri bune È™i rele, dar el cedează, de asemenea, stilului de viață confortabil, cel puÈ›in până când acÈ›iunile sale îl vor ajunge din urmă. O mare parte din eÈ™ecul critic al lui Grimus a fost pus pe seama incapacității percepute de Rushdie, de a face un întreg coeziv dintr-un amestec de gen È™i stil. NaraÈ›iunea fragmentată, care se miÈ™că între persoana întâi È™i a treia cu viteza fulgerului, este complexă È™i, deÈ™i fascinantă, nu are chiar aceeaÈ™i notă sigură ca lucrările sale ulterioare. Tonul lui Grimus poate fi neuniform, È™i pare să sufere puÈ›in din cauza lipsei de direcÈ›ie autoritară. Având în vedere că este vorba de romanul de debut, Grimus este, totuÈ™i, o realizare majoră, chiar dacă însuÈ™i Rushdie nu are o părere prea bună despre acest roman.

Printre alte influenÈ›e, Rushdie încorporează în cartea sa mitologiile sufite, hinduse, creÈ™tine È™i nordice, alături de literatura pre È™i post-modernistă, în construcÈ›ia caracterului È™i a formei narative. Ca mare parte dintre lucrările autorului, Grimus subminează conceptul de "cultură pură", demonstrând imposibilitate existenÈ›ei oricărei culturi sau filosofii. Cu ajutorul acestei lucrări, Rushdie atrage atenÈ›ia asupra statutului provizoriu al "Adevărului" textului sau È™i, prin urmare, asupra statutului provizioriu al oricărei relatări primite despre realitate, prin utilizarea metatextelor care scot în prim plan lipsa de naturaleÈ›e È™i părtinirea construcÈ›iei textului ca o entitate.

Citirea romanului lui Rushdie seamănă în multe privinÈ›e cu punerea cap la cap a unui puzzle. Primul capitol implică întoarcerea tuturor pieselor, în aÈ™a fel încât să putem vedea cu ce anume lucrăm. Al doilea capitol apelează la puterea noastră de observaÈ›ie, nu doar pentru a privi piesele, ci È™i pentru a încerca să le potrivim. La începerea celui de-al treilea capitol mai avem aproximativ cincizeci de piese pentru a întregii imaginea finală, trebuind să pune totul la locul său pentru a avea o imagine de ansamblu È™i a ajunge la final. Ca toÈ›i marii artiÈ™ti, Rushdie are capacitatea de a ne scoate din propria noastră lume dezorientându-ne, iar apoi reorientându-ne într-un mod mai mult antrenant decât neliniÈ™titor.

Cartea "Grimus" se regăseÈ™te pe rafturile anticariatului nostru în două ediÈ›ii, È™i anume: Polirom (2008) È™i Vintage (1996).