Sasa Stanisic - Cum repara soldatul gramofonul

Sasa Stanisic s-a născut pe 7 martie 1978 în oraÈ™ul bosniac Visegrad. Copilăria i-a fost una agitată, dar a ajuns într-un final la Universitatea Heilderberg unde a obÈ›inut licenÈ›a în studii slave. Profesorii săi i-au observat talentul în ceea ce priveÈ™te scrisul È™i l-au încurajat să abordeze situaÈ›ia cu mai multă încredere.

AÈ™a apare romanul "Cum repară soldatul gramofonul" la editura germană Luchterhand în anul 2006. În limba română apare la editura Polirom un an mai târziu în varianta broÈ™ată dar È™i cartonată.

NaraÈ›iunea este povestită pe alocuri de mai multe personaje însă cel principal este Aleksandar Krsmanović, oglinda autorului. S-a născut în Iugoslavia È™i fiind copil s-a trezit în mijlocul războiului civil. Luptă era una ce îi distrugea È›ara È™i voia să înÈ›eleagă ce se întâmplă dar era mult prea greu. Și iată cum o carte despre aventurile unui copil se poate transforma într-un roman istoric ce ar putea captiva pe oricine. Lumea comunistă de atunci, ce în È›ară era reprezentată de Portretul lui Tito, este detaliată cu atenÈ›ie de fiecare personaj. Le era greu È™i au vrut să scape de temniÈ›a în care totul era programat, aÈ™a că s-a pornit războiul. Aveau sclipirea în ochi, sperau că va fi mai bine dar nu a fost să fie aÈ™a. Cei curajoÈ™i È™i mai înstăriÈ›i vor emigra cu prima ocazie È™i asta vor face È™i părinÈ›ii lui Aleksandar, vor pleca în Germania. AÈ™a descoperă băiatul lumea nouă: jocuri video, muzică, haine rebele È™i frizuri ciudate, era captivant. Acolo a trăit, s-a È™colit È™i a terminat È™i facultatea, iar în 2002 s-a gândit să se reîntoarcă pe tărâmul natal. Voia să se împace cu trecutul sumbru ce a avut loc acolo È™i cum a făcut asta veÈ›i afla singuri din ultimul capitol.

Romanul a reuÈ™it să obÈ›ină Premiul Alfred Doblin È™i să fie tradus în peste 30 de limbi. În 2007 a fost adaptat în piesa de teatru cu acelaÈ™i nume de Stadtschauspielhaus Graz. Autorul a mai publicat trei cărÈ›i însă nici una nu a fost încă tradusă în limba română, totuÈ™i sperăm că în viitorul apropiat vom reuÈ™i să le avem în bibliotecile noastre.