Apărut în 1975 în Statele Unite ale Americii, romanul „Darul lui Humboldt” i-a adus lui Saul Bellow celebritatea internaÈ›ională, premiul Pulitzer È™i o nominalizare la premiul Nobel pentru literatură. Cartea a făcut înconjurul lumii È™i a fost tradusă în peste 50 de limbi de circulaÈ›ie mondială. În rafturile anticariatului nostru sunt disponibile mai multe ediÈ›ii ale romanului, după cum urmează: Univers (1979), Vivaldi (1992), Art (2012), Polirom (2003).
Roman de ficÈ›iune, cu accente de utopie clasică È™i ridicând la rang înalt autoironia, avea să cucerească rapid cititorii de pretutindeni. Bellow reuÈ™eÈ™te să surprindă magistral societatea americană a acelor vremuri È™i chiar condamnă fățiÈ™ consumerismul de care fac abuz americanii. El îÈ™i construieÈ™te personajele într-o antiteză inteligenta È™i pune accent, îndeosebi, pe portretul moral al acestora.
Întâlnim aÈ™adar două personalități atât de diferite, dar care au atât de multe lucruri în comun, poetul Fleisher von Humboldt È™i ucenicul său, Charlie Citrine. Primul dintre aceÈ™tia este un idealist convins, visând la vremuri în care poeÈ›ii vor fi apreciaÈ›i la adevărata valoare, în care corupÈ›ia va fi abolită, iar artele frumoase respectate È™i adulate. Cel de al doilea, cu ceva ani mai tânăr, este adeptul consumerismului exagerat, iubeÈ™te banii È™i viaÈ›a desfrânată, fiind convins că totul este efemer.
Întreaga acÈ›iune pendulează în jurul acestor două personaje. La început liniară È™i statică, povestea celor doi devine din ce în ce mai intrigantă.
ContradicÈ›iile personajelor, decăderea cutumelor americane, puterea banilor È™i corupÈ›ia, sunt alte elemente care vor contribui la întregirea imaginii surprinse de Bellow. Pe parcurs începem să înÈ›elegem relaÈ›ia dintre cele două personaje, le descoperim frustrările, fricile È™i visurile. Parcurgem rapid fiecare pagină, căci Bellow scrie simplu, curat, fără descrieri inutile sau alte artificii.
El evocă interesant imaginea americanului autentic prin personajul lui Charlie Citrine, consumator de noutăți, avid de recunoaÈ™tere È™i celebritate, într-o goană permanentă după cuceriri È™i frumuseÈ›i trecătoare. De cealaltă parte, Bellow ne prezintă imaginea americanului neîmplinit, nemulÈ›umit È™i veÈ™nic doritor de imposibil. Căci, von Humboldt este un visător, un maniac al timpului său, un copil în trup de adult, un geniu neînÈ›eles, al cărui talent este subestimat È™i ale cărui opere nu au norocul de a cunoaÈ™te lumina tiparului. El scrie poezii È™i îÈ™i arată astfel latura sensibilă pe care americanii adevăraÈ›i vor să o ascundă de ochii lumi. Prin urmare, Humboldt este un naiv, un fragil în ochii multora, un om mic care se chinuie să ajungă mare.
Finalul operei ni-l prezintă pe poetul Fleisher într-o depresie severă, măcinat de aceleaÈ™i gânduri È™i frustrări, prins într-un tumult de evenimente pe care nu reuÈ™eÈ™te să le înÈ›eleagă. Prietenia cu Charlie Citrine s-a sfârÈ™it demult, căci acesta nu era adept al ideologiei urmărite de Humboldt, nu visa cât el, nu îÈ™i dorea să cucerească lumea cu poezia, era pragmatic È™i realist. Decăderea unui personaj È™i ascensiunea altuia, asta surprinde Bellow în încheierea capodoperei sale.