Saul Kripke este unul dintre cei mai importanÈ›i filosofi ai ultimilor 200 de ani È™i dacă vă întrebaÈ›i de ce, este din cauza talentului de a analiza fiecare concept È™i a-l despărÈ›i în silabe pentru a-l demonta. Totul a început cu pasiunea pentru logică, o pasiune ce l-a făcut să scrie prima carte din domeniu la doar 17 ani. ObÈ›ine diploma de licență cu Suma cum laude la Harvard È™i devine profesor acolo, iar după câÈ›iva ani se mută la Rockefeller È™i Princeton. În 2003 este numit profesor distins de filosofie, acesta fiind doar unul dintre zecile de titluri È™i premii câÈ™tigate de-a lungul vieÈ›ii.
De-a lungul vieÈ›ii a scris patru mari lucrări însă doar una a fost tradusă în limba română. Dacă doriÈ›i să îl studiaÈ›i, puteÈ›i citi cărÈ›ile în engleză È™i chiar merge la Centrul Saul Kripke din New York.
Cartea "Numire È™i necesitate" a apărut pentru prima dată la editura Harvard Press în 1980. In limba română apare la editura All în 2001 È™i la Polirom în 2021.
Principalul subiect al filosofilor analitici este limbajul, raÈ›ionament pe care îl analizează din orice punct de vedere. Kripke începe printr-un atac al teoriilor descriptive ale numelor proprii pe care le-au compus Russell sau Searle. Potrivit acestora, numele proprii vin din descrieri ale unui subiect sau sinonime ale meseriei sale, lucru cu care autorul nu este de acord. Cel mai bun exemplu ar fi chiar Aristotel, ok ce ar fi trebuit să moară până în doi ani È™i ce a ajuns să pună bazele matematicii. Asta înseamnă că numele este obiect în virtutea unei legături cauzale cu obiectul mediat de comunitățile de vorbitori. Ca să înÈ›elegeÈ›i mai bine, această teorie funcÈ›ionează ca un motor de căutare. Dacă scriem Ion Popescu pe internet găsim mii de rezultate, unul fiind avocat, altul constructor È™i altul doctor.
Partea a doua se referă la materialismul identitar în filosofia minÈ›ii. Orice acÈ›iune mentală are o reacÈ›iune fizică. Dacă mintea È™i trupul sunt două entități diferite, atunci de ce există aÈ™a o mare legătură între ele? Uneori doar ne gândim la ceva È™i apar grimase pe față sau un spasm al muÈ™chilor, iar unii filosofi nu recunosc aceste acÈ›iuni ca fiind concepte reale.
Cartea a ajuns foarte populară în rândul filosofilor È™i a ajuns subiect de studiu în cadrul facultăților de domeniu. Dacă până atunci filosofii doar erau de acord cu concepte, de data asta a venit cineva care să le distrugă pe toate aÈ™a că fiÈ›i gata să vă dăm peste cap gândirea.