Seneca, cel mai cunoscut filosof stoic, a reuÈ™it să aducă în prezent înÈ›elepciunea latină. Acesta a fost critic al artei oratorice È™i istoric la Roma È™i în Spania, însă activitatea sa a început în Egipt unde a plecat alături de mătuÈ™a sa. Printre cele mai cunoscute scrieri se numără: ”Tragedii”, ”Binele tău e al meu” È™i ”Despre binefacere. Despre îngăduință”.
Opera filosofică ”Scrisori către Luciliu” a apărut în anul 64 Î. Hr È™i conÈ›ine 124 de scrisori despre viață È™i moralitate, adresate lui Luciliu, procurorul Siciliei. În limba română apare pentru prima dată la editura ȘtiinÈ›ifică în 1967, fiind urmată de ediÈ›ia Seneca Lucius Annaeus din 2013 È™i a editurii Humanitas din 2020.
Este de datoria omului să se alinieze cu astrele naturii È™i sa fie mulÈ›umit cu orice îi aduce soarta. Cam aÈ™a începe cartea lui Seneca a cărui dorinÈ›a este să ne îndrepte spre calea cea bună. Dacă reuÈ™im să atingem aceste idei vom ajunge la finalul călătoriei, adică fericirea. Astfel È›elul nostru, numit în latină "arete", este format din patru faze: înÈ›elepciunea, curajul, autocontrolul È™i dreptatea. Nimic nu este mai bun în viață decât cunoÈ™tinÈ›a de sine È™i petrecerea timpului în propria companie, sperăm plăcută.
A fi peste tot înseamnă a fi absent. PoÈ›i călători toată viaÈ›a însă dacă nu rămâi cu suflul oamenilor sau cu câÈ›iva prieteni, înseamnă că sufletul tău a rămas acasă. AcelaÈ™i lucru se aplică È™i oamenilor care nu au o relaÈ›ie statornică. Dacă ai o plantă È™i o tot muÈ›i din loc în loc, nu va creÈ™te niciodată. În fiecare zi trebuie să dobândeÈ™ti o cunoÈ™tință care te va ajuta ori să fi mai înÈ›elept, ori să înfrunÈ›i moartea, ori sărăcia. Nu omul care nu are nimic este sărac, ci cel care oricât ar avea nu îi este de ajuns. Averea limită pentru o persoană este atunci când îÈ›i permiÈ›i ce este esenÈ›ial È™i îÈ›i rămâne suficient încât să trăieÈ™ti ca un rege. Limitarea dorinÈ›elor cuiva îl va ajuta să se vindece de frică. De exemplu dacă un om are dorinÈ›e extreme, îi va fi frică că nu se vor îndeplini, aÈ™a că dacă vrea o casă, trebuie să înceapă întâi cu ceva realizabil pentru a ajunge la punctul final. StaÈ›i doar în preajma oamenilor ce vă ajută să evoluaÈ›i, È™i simultan ajutaÈ›i-i È™i voi pe ei. După cum spune È™i Democrit "un singur om este o mulÈ›ime, iar o mulÈ›ime este un singur om" aÈ™a trebuie să privim È™i noi orice făptură. Întotdeauna când te gândeÈ™ti cât de bine e că ai realizat ceva, trebuie să le mulÈ›umeÈ™ti È™i oamenilor din spate care au participat într-un procent mai mic sau mai mare la misiunea ta. Nimeni nu trăieÈ™te o viață fericită dacă nu caută înÈ›elepciunea, iar când o găsesc, nu pot trai fără ea. Dacă îÈ›i modelezi viaÈ›a în funcÈ›ie de natură, nu vei ajunge niciodată sărac, în schimb, dacă continui să asculÈ›i opiniile oamenilor, vei ajunge fără nimic. "AÈ™a că, dragul meu Lucilius, începe să urmezi practica acestor oameni È™i stabileÈ™te anumite zile în care să renunÈ›i la tot È™i să te simÈ›i ca acasă fără aproape nimic. ÎncepeÈ›i să cultivaÈ›i o relaÈ›ie cu sărăcia."