Serge Brussolo - Mancatorii de ziduri

Serge Brussolo s-a născut pe 31 mai 1951 la Paris. Provenea dintr-o familie destul de modestă, tatăl fiind parior înrăit la cursele de cai iar mama casnică. TotuÈ™i a fost un copil iubit, în fiecare zi mama sa îi citea poveÈ™ti din mitologie È™i a reuÈ™it să îi inspire această pasiune. Când a mai crescut a început să citească singur benzi desenate împrumutate de la prietenii săi cu o situaÈ›ie financiară mai bună sau din pubelele bazei armatei americane. Pe la 10 ani deja începuse să scrie povestiri de câteva pagini pe care le citea cu bucurie colegilor însă în liceu profesorii îl descurajau È™i îi spuneau că acest talent nu o să îl ajute la nimic. Ajungând student la Litere, a publicat È™i primul său volum ”Funnyway” care la un an distanță va fi recompensat cu Premiul SF-ului Francez. După ce a fost refuzat de nenumărate ori, Brussolo a reuÈ™it să publice în final peste 150 de romane într-un stil nemaivăzut până în acel moment. Acestea s-au vândut în milioane de exemplare È™i au fost traduse în zeci de limbi, aÈ™a că tot ce i-a rămas de făcut a fost să le dea o copie È™i profesorilor din liceu.

Romanul fantastic ”Mâncătorii de ziduri” a fost publicat în limba franceză în 1982. Dacă doreÈ™ti să citeÈ™ti o ediÈ›ie în limba română, poÈ›i alege de pe site-ul nostru dintre următoarele: editura Iris, 1991 È™i editura Aldo Press, 1997.

Ne aflăm într-o lume post-apocaliptică unde totul este de sute de ori mai mare decât ar trebui. OraÈ™ele sunt acum în forma unor cuburi gigantice, camerele caselor sunt de mărimea unor orășele iar pe lângă acestea există È™i niÈ™te săli. Acestea au tavanul pictat albastru ca cerul È™i podeaua verde ca iarba pentru ca oamenii să se simtă în natură È™i să nu le părăsească niciodată. Există È™i niÈ™te lifturi care conectează sălile între ele însă le  pot folosi doar armata È™i medicii în caz de urgență, celor neautorizaÈ›i inducându-le spasme mortale dacă vor să se mute la un alt nivel. David este un colector ce adună roboÈ›ii stricaÈ›i sau ce a mai rămas din ei de pe fiecare nivel. Era un om curios È™i datorită acestui defect o salvează pe Sirce care era să ajungă în crematoriu fără voia ei. Încearcă să evadeze din sală dar autoritățile încep să le prindă urma aÈ™a că se gândesc la o metodă de a scăpa din cub. Cubul începuse să fie mâncat de câÈ›iva ani de termite gigantice care săpau tuneluri între săli iar cu această ocazie, hoÈ›ii de fier care erau închiÈ™i de autorități, profită de asta È™i încep să ucidă oameni la întâmplare. Lumea era organizata de roboÈ›i, calculatoare care aveau cerinÈ›e exacte: dacă este epidemie, exterminăm oraÈ™ul, în oraÈ™ul în care se producea carne, dacă nu era îndeplinită misiunea tavanul se unea cu podeaua È™i multe alte măsuri fără milă sau conÈ™tiință. Lemnul È™i carnea nu erau chiar reale, aveai nevoie de proliferare accelerata iar din 10 cm de materie, făceai cât pentru un oraÈ™ întreg. TotuÈ™i cine erau mâncătorii de ziduri È™i ce misiune aveau ei? Asta vei afla doar dacă citeÈ™ti toată aventura lui David.